Când vorbim despre relația România–Statele Unite ale Americii, primul gând merge de obicei la componenta militară și de securitate — bazele NATO, scutul antirachetă de la Deveselu, flancul estic al Alianței. Mai puțin vizibilă, dar la fel de solidă, este legătura economică: sute de companii americane care au ales România ca destinație de investiții, unele cu prezență de peste trei decenii, și un număr tot mai mare de antreprenori români care au dus produse gândite sau fabricate acasă pe cea mai competitivă piață din lume.
Cât valorează, de fapt, capitalul american în România
Cifrele publicate în cea mai recentă analiză a parteneriatului economic bilateral de AmCham România (Camera de Comerț Americană în România), pe baza datelor BNR și Eurostat, arată o relație matură, deși încă departe de potențialul ei maxim. Investițiile străine directe americane în România au depășit, conform datelor BNR, 9 miliarde de dolari, adică aproximativ 7% din totalul investițiilor străine din economie — SUA fiind astfel al patrulea cel mai mare investitor în România și, în același timp, cel mai mare investitor din afara Uniunii Europene.
La nivel de companii membre AmCham, peste 600 de firme americane, internaționale și românești cumulează investiții de peste 30 de miliarde de dolari și susțin împreună peste 250.000 de locuri de muncă în România.
Comerțul bilateral a crescut chiar mai rapid decât investițiile în ultimul an: exporturile românești de bunuri și servicii către SUA au ajuns la 6,4 miliarde de dolari în 2025 (locul 15 în topul ţărilor către care România exportă), un nivel record, în timp ce importurile din SUA au fost de circa 3 miliarde de dolari (locul 18 în topul ţărilor din care România importă). Segmentul IT&C a avut cea mai mare contribuție la creșterea exporturilor de servicii — aproape 2,4 miliarde de dolari, în creștere cu 25% față de 2024 — semn că relația economică înseamnă tot mai multă tehnologie și proprietate intelectuală produsă în România pentru clienți americani.
Volumul investițiilor americane a urmat un traseu sinuos, dar ascendent, în ultimii ani: de la 6,58 miliarde de dolari în 2019, la un vârf de 9,29 miliarde în 2021, o corecție la 7,68 miliarde în 2022 și o revenire constantă până la 9,02 miliarde de dolari la finalul lui 2024. Pe sectoare, distribuția investițiilor americane este mult mai diversificată decât percepția obișnuită: IT&C conduce cu 32,4%, urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul (25,2%), industria prelucrătoare (21%), sănătate (6,2%) și imobiliare (5,2%).
sursa: AmCham România, pe baza datelor BNR, iulie 2026
„Relația economică dintre România și Statele Unite se află astăzi pe o traiectorie solidă, însă potențialul deplin al acestui parteneriat poate fi valorificat doar într-un mediu stabil și predictibil”, a declarat președintele AmCham, Vlad Boeriu, avertizând că România „nu mai poate concura doar prin costuri reduse sau prin poziție geografică”.
Investiții care rezistă de zeci de ani și susțin sectoare strategice
Departe de a fi un fenomen recent, capitalul american este prezent în România de generații — și, contrar percepției că investițiile străine înseamnă doar servicii low-cost, o parte importantă merge în producție de înaltă precizie și în sectoare reglementate strict, cum ar fi cel medical sau aerospațial.
În cadrul seriei de emisiuni „Investiții care unesc”, realizată de Digi24 cu susținerea AmCham România, liderii unora dintre aceste companii au detaliat istoricul, contextul actual și viziunea lor de dezvoltare.
„Investiții care unesc", DIGI24, 27 mai 2026
La Oradea, compania americană Plexus a intrat pe piața românească în 2009 și a investit până acum 85 de milioane de dolari, trecând de la un spațiu de producție închiriat la o fabrică ultramodernă deschisă în 2013 și o a doua locație deschisă în 2023, însumând 36.000 de metri pătrați.
„Compania noastră a demonstrat un angajament puternic pentru a face produse pentru o lume mai bună”, spune Daciana Popescu, Finance Director Plexus România, care descrie operațiunile din Oradea drept „un hub strategic pentru regiunea EMEA”. Fabricile au peste 1.800 de angajați, iar compania a investit peste 150.000 de euro în laboratoare universitare și proiecte educaționale la Universitatea Tehnică din Oradea.
La celălalt capăt al țării, la Iași, Phinia produce de aproape 20 de ani sisteme de alimentare cu combustibil și piese de schimb pentru aproape toți producătorii mari de automobile din lume — Volkswagen, Stellantis, Renault, Hyundai-Kia.
„Astăzi, în orice mașină produsă în Europa avem cel puțin ocomponentă care este produsă în România”, spune Dan Țețu, General Manager Fuel Systems & Aftermarket la Phinia, companie care a angajat peste 400 de ingineri de la Universitatea Tehnică din Iași.
Un alt exemplu din aceeași industrie este cel al Tenneco, producător american de componente auto prezent în zona Ploiești, unde produce plăcuțe de frână — circa 15 milioane de bucăți pe an, jumătate din tot ce livrează compania pe piața europeană. „Dincolo de investiția în tehnologie, dincolo de investiția în bani, cel mai mult au contat investițiile în oameni”, spune Simona Scutaru, Director General Tenneco Romania Services, subliniind că mulți dintre foștii angajați ai companiei au ajuns lideri în alte firme sau au pornit propriile afaceri, multiplicând know-how-ul adus de investiția americană.
PepsiCo sărbătorește 60 de ani de prezență pe piața românească în 2026 și a investit peste 350 de milioane de dolari în capacități de producție în jurul Bucureștiului — o fabrică de băuturi și una de snacks-uri sărate — dar și în lanțul de aprovizionare cu produse de la fermierii români, cu care lucrează de peste două decenii. „România a devenit un hub de producție pentru 17 țări din regiune”, spune Radu Berevoescu, General Manager PepsiCo East Balkans. Compania are 1.300 de angajați în România și procesează anual 58.000 de tone de cartofi din producție locală.
Iar Citibank, prezentă în România de peste 30 de ani, confirmă din perspectiva finanțării că SUA rămâne cel mai mare investitor din afara Uniunii Europene, potrivit Nicoletei Forfotă, Corporate Bank Head Citibank și vicepreședinte AmCham România, care descrie decizia de a investi drept una „independentă de originea geografică” a capitalului, dar ancorată de fundamentele economice și de predictibilitate.
„Investiții care unesc", DIGI24, 5 iunie 2026
Unde este potențialul de creștere
Ce ar trebui să facă România pentru a atrage mai multe investiții americane? Prioritățile sunt clare: predictibilitatea politicilor publice, stabilitate macroeconomică, un cadru fiscal competitiv, investiții susținute în infrastructură și educație tehnică aliniată la nevoile industriei.
„Ar trebui să continuăm investițiile în infrastructură, pentru a conecta mai bine toată România la Uniunea Europeană, și să adaptăm programele universitare la cerințele industriei 4.0”, spune Daciana Popescu (Plexus).
Domeniile cu cel mai mare potențial rămân, potrivit datelor AmCham, tehnologia, AI & securitate cibernetică și producția avansată, la care se adaugă parteneriatele sectoriale din energie și apărare — inclusiv tehnologiile „dual-use”, civile și militare deopotrivă. Fenomenul de „friendshoring” — companiile americane care își redirecționează investițiile către parteneri stabili și de încredere, mai degrabă decât spre cel mai mic cost — este citat direct de reprezentanții Plexus ca motiv pentru care România poate deveni „o poartă de acces către viitoarele investiții americane”. Nu întâmplător, IT&C rămâne motorul de creștere cel mai rapid al exporturilor românești către SUA, iar automatizarea și inteligența artificială — domenii în care România are deja o poveste de succes globală, prin UiPath — sunt zonele pe care mai mulți investitori le văd drept următorul pas firesc.
România se conturează tot mai clar ca hub regional de livrare pentru firme americane de IT, inginerie și servicii pentru afaceri, cu centre în continuă extindere la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, pe lângă București. Creșterea din acest sector este condusă tot mai mult de activități cu valoare adăugată mare - cercetare-dezvoltare, servicii bazate pe Inteligență Artificială și inginerie de produs - și nu doar de operațiuni de outsourcing clasice.
Investițiile americane rămân dinamice și în producție și în sectorul de consum: fonduri de investiții și corporații americane și-au arătat interesul pentru extinderea sau restructurarea capacităților locale, în special în componente auto și sisteme electromecanice, iar lanțuri americane de restaurante precum Wendy's continuă să intre pe piața românească.
Energie și apărare: parteneriatul strategic care depășește cifrele comerciale
Dincolo de comerț și investiții clasice, relația România–SUA are o dimensiune strategică pe care statisticile comerciale nu o surprind integral, pentru că achizițiile publice în domeniul apărării derulate prin programul american Foreign Military Sales (FMS) nu intră în datele de comerț bilateral. În energie, cel mai vizibil proiect este cel al Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, aflat în faza de proiectare tehnică, înainte de construcția efectivă, condus de un consorțiu în care americanii de la Fluor conduc alături de AtkinsRealis (Canada), Ansaldo Nucleare (Italia) și Sargent & Lundy (SUA). Banca americană de export-import US EXIM susține proiectul cu o finanțare de 3,4 miliarde de dolari.
În zona de apărare, cooperarea a mers dincolo de modernizarea forțelor, spre coproducție, transfer de tehnologie și dezvoltarea capacității industriale locale. În 2025, România a semnat două contracte FMS în valoare totală de aproximativ 450 de milioane de dolari pentru radare, sisteme de comandă-control, lansatoare și echipamente de asistență pentru sistemele de rachete Patriot, plus un sistem Patriot pentru înlocuirea celui donat de România Ucrainei. Companiile americane de apărare continuă să lucreze cu firme locale în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare, sprijinind dezvoltarea bazei industriale de apărare românești, în timp ce România și-a consolidat rolul de hub regional de instruire - inclusiv prin programe de pregătire a piloților de F-16 alături de parteneri NATO - și de interoperabilitate pe flancul estic al Alianței.
De la București pe Wall Street: românii care au cucerit piața americană
Dacă investițiile americane vin spre România, drumul invers - al companiilor românești care reușesc pe piața din SUA - este mai puțin bătut, dar din ce în ce mai vizibil.
„Investiții care unesc", DIGI24, 19 mai 2026
Cel mai cunoscut exemplu rămâne UiPath, „unicornul” tehnologic înființat în 2005 la București sub numele DeskOver de Daniel Dines și Marius Tîrcă. Compania și-a mutat treptat sediul central la New York începând din 2017 și a debutat la bursa de pe Wall Street în aprilie 2021.
„Intrarea pe piața americană nu a fost doar un element de a testa, a fost de fapt piața pe care încercăm să ajungem. A fost visul fondatorului și el și l-a urmat până la capăt”, explică Ionuț Sas, Senior Vice President Finance la UiPath. România rămâne unul dintre principalele centre de dezvoltare ale companiei, cu o cifră de afaceri de 3,4 miliarde de lei pe piața locală în 2025.
„Piața americană este una foarte performantă din toate punctele de vedere - clienții din SUA sunt mult mai dispuși să încerce noi aplicații, noi idei, sunt mult mai dispuși să investească alături de tine dacă cred în ideea pe care o ai”, adaugă Ionuț Sas, care descrie compania drept „americană din perspectiva investitorului”, dar în continuare românească prin proprietatea intelectuală și cultura organizațională.
Nu e singurul exemplu. Compania Bitdefender, lider global în securitate cibernetică, fondată de Florin și Măriuca Talpeș, obține aproximativ 40% din venituri de pe piața americană și explorează de câțiva ani o listare la bursa din SUA, deși „creierul” companiei rămâne în România, cu 1.700 de angajați. FintechOS, fondată de Teodor Blidăruș și Sergiu Neguț, a crescut cu 130% pe piața americană, iar AROBS Transilvania Software, compania antreprenorului Voicu Oprean, listată la Bursa de Valori București, a făcut în 2025 prima achiziție directă în SUA, preluând 70% din firma americană Codingscape.
Antibiotice Iași, cel mai mare producător român de medicamente, trimite pe piața americană opt produse antiinfecțioase injectabile sterile și substanța activă nistatină - SUA reprezintă 22% din exporturile companiei. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a anunțat în martie 2026 prima achiziție de teren în zona metropolitană Nashville, pentru un proiect rezidențial estimat la 100 de milioane de dolari, iar producătorul de acoperișuri metalice Bravo International Group construiește două fabrici, în Dallas (Texas) și Detroit (Michigan), printr-o investiție de 30 de milioane de dolari. La capitolul start-up-uri mai tinere, Genezio, FlowX.AI și OVES Enterprise au atras deja finanțare sau clienți americani, semn că drumul dinspre România spre SUA nu mai este apanajul câtorva companii mari, ci devine o rută tot mai umblată.
O relație care se construiește în ambele sensuri
Privite împreună, cele două fluxuri - investiții americane care vin în România și companii românești care ajung pe piața americană - spun aceeași poveste: încrederea se construiește în timp, prin oameni și prin rezultate, nu doar prin cifre. Așa cum spune Ionuț Sas despre UiPath, dar e valabil pentru întregul parteneriat economic româno-american:
„Ne este foarte greu să diferențiem dacă suntem o companie americană sau o companie românească. […] Din perspectiva investitorului, suntem o companie americană. Dacă ne uităm la proprietatea intelectuală, suntem în continuare o companie românească cu prezență globală.”
