NARAȚIUNE: Partidul Șor a fost scos în afara legii la comanda guvernării iar hotărârea Curții Constituționale a fost una politică, bazată pe argumente care nu sunt valide.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 19 iunie Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțional Partidul Șor, în urma unei sesizări depuse în noiembrie 2022 de Guvern. Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic Șor „militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”.
În sesizarea sa, Guvernul a făcut referire la mai multe încălcări ale legii comise de Partidul Șor în campaniile electorale care au dus la excluderea candidaților săi din alegeri, acuzațiile de finanțare ilegale a formațiunii, inclusiv din surse externe, dar și includerea partidului și a liderului său, politicianul fugar Ilan Șor în lista de sancțiuni a guvernului american, în baza Actului Magnițki. „Acesta reprezintă, prin acțiunile sale, o ameninţare pentru existenţa sau suveranitatea statului, pentru ordinea democratică din cadrul acestuia” afirmă guvernul, care spune că neconstituționalitatea poate fi proclamată și în „cazurile când partidele politice reprezintă în esență niște asociații criminale sau utilizează ca instrumente de luptă politică și promovare a propriei agende a unor metode secrete sau subversive”.
La 26 octombrie Trezoreria SUA a inclus Partidul Șor și pe liderul acestuia în lista de sancțiuni, motivând că au încercat să deturneze parcursul european al Republicii Moldova și să o readucă în sfera de influență a Rusiei, colaborând în acest sens cu indivizi din Federația Rusă.
Ilan Șor este un oligarh care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru implicarea sa în jaful bancar de proporții din 2014. În 2016, oligarhul a intrat în politică și a fondat Partidul Șor pe bazele unei formațiuni politice pro-ruse. A fost primar de Orhei și deputat din 2019 până recent, când i-a fost retras mandatul după ce a fost condamnat. În 2019 a fugit în Israel, a cărei cetățenie o deține. Din 2022 formațiunea lui Șor a organizat mai multe proteste antiguvernamentale care, potrivit autorităților americane, au avut drept scop instaurarea unui regim favorabil Moscovei.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea pro-europeană de la la Chișinău drept una dictatorială și să reducă, astfel, numărul adepților integrării europene. Să prezinte Partidul Șor drept victimă politică, favorizând prin asta creșterea imaginii liderilor acestuia.
DE CE E FALSĂ NARAȚIUNEA: Înainte de a se pronunța, Curtea Constituțională a cerut și o opinie a Comisiei de la Veneția cu privire la demersul Guvernului din noiembrie anul trecut. Comisia de la Veneția a remarcat că o decizie privind declararea neconstituționalității unui partid politic poate reprezenta o imixtiune în dreptul la libera asociere, de aceea decizia trebuie să se bazeze pe legalitate, legitimitate și necesitate. În același document, Comisia precizează că este în atribuțiile Curții Constituționale să se pronunțe pe acest subiect.
În motivarea prezentată de Curtea Constituțională la scurt timp după pronunțarea hotărârii, instituția prezintă argumentele pe care le-a luat în calcul. Aceasta amintește de multiplele cazuri în care Partidul Șor a încălcat legislația privind finanțarea partidelor politice; practica a continuat și după ce autoritățile au decis sancțiuni și în pofida unor hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, ceea ce arată natura sistemică a încălcării legii. Sunt amintite în context sancțiunile impuse de UE, Statele Unite și Norvegia Partidului Șor, dar și documente emise de autoritățile de la Chișinău, inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, care arată implicarea unui stat străin (este vorba de Rusia, care nu e însă menționată explicit în hotărâre) în finanțarea acestei formațiuni politice.
Curtea Constituțională a consemnat, de asemenea, opinia Comisiei de la Veneția potrivit căreia „situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate” și a apreciat că organizarea de proteste menite să răstoarne guvernul și finanțările venite din exterior s-au intensificat după invadarea Ucrainei de către Rusia, în condițiile în care conflictul afectează și securitatea Republicii Moldova. În plus, Curtea „a notat că obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților partidului și chiar ale dlui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri.”
O serie de experți de la Chișinău au considerat hotărârea Curții ca fiind justificată și argumentată.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Decizia din 19 iunie este o premieră pentru Republica Moldova și, într-adevăr, nu există un cadru legal care să prevadă cu exactitate procedurile ce urmează după declararea neconstituționalității unui partid politic, dar hotărârea Curții prevede că de acestea se va ocupa o comisie creată de Ministerul Justiției.
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}