NARAȚIUNI: Transformarea misiunii de pacificare de pe Nistru, așa cum cere Chișinăul, ar duce la un nou conflict militar în regiunea transnistreană și la sporirea prezenței militare ruse în regiune.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Conflictul armat care a avut loc în Transnistria în 1992 a fost înghețat prin Acordul privind principiile soluționării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană, semnat de președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțin. Documentul prevede măsuri de asigurare a securității de-a lungul Nistrului inclusiv prin crearea unei misiuni de menținere a păcii, demilitarizarea zonei de conflict, crearea Comisiei Unificate de Control.
Misiunea de menținere a păcii este formată din militari ai Republicii Moldova, un contingent transnistrean, unul rus și observatori militari ucraineni. De mai bine de 15 ani, autoritățile de la Chișinău se pronunță pentru transformarea acesteia într-o misiune civilă, sub mandat internațional, însă Moscova și Tiraspolul se opun.
În același timp, Rusia are dislocat în regiune și un contingent militar succesor al Armatei a XIV-a sovietice, care a fost implicată și în conflictul transnistrean de partea separatiștilor; oficial, contingentul respectiv asigură paza depozitului de muniție de la Cobasna. Rusia promisese că va elibera depozitul și va retrage trupele, dar nu și-a îndeplinit până acum acest angajament. În prezent, toate demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor sale armate de pe teritoriul Republicii Moldova sunt comentate de Moscova și Tiraspol drept încercare de a distruge misiunea de pacificare, deși este vorba de lucruri diferite.
OBIECTIV: Să împiedice transformarea misiunii de pacificare de pe Nistru. Să justifice prezența militară rusă în regiune.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În primul rând, articolul pornește de la premisa falsă că transformarea misiunii de pacificare ar reprezenta o încălcare și ar anula Acordul din 21 iulie 1992. Acordul respectiv a fost o dată amendat, în 1998, printr-un document semnat la Odesa. De fapt, experții susțin că acest lucru este o dovadă a faptului că Acordul din 1992 este învechit și reprezintă mai degrabă o piedică în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Misiunea a fost deseori criticată pentru ineficiența sa, dar și pentru situații mai grave, precum împușcarea unui tânăr de un pacificator rus în 2012.
Indiferent de statutul forțelor armate ruse în stânga Nistrului, implicarea acestora într-un eventual conflict dintre Chișinău și Tiraspol ar fi o gravă încălcare a dreptului internațional. Pe de altă parte, amenințările voalate din articol că Rusia și-ar putea spori prezența militară în regiune, nu par decât un bluf, întrucât, pentru aceasta, Rusia ar trebui să treacă prin spațiul aerian, terestru și/sau naval al Ucrainei sau al României înainte de a ajunge în cel al Moldovei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Acordul de încetare a focului din 1992 prevede o misiune de menținere a păcii.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA: Moscovei și Tiraspolului, prin legiferarea prezenței militare ruse în stânga Nistrului și împiedicarea transformării misiuni ide pacificare, controlate, de facto, de Rusia.
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}