Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. Campania din 2019 a stat sub semnul eforturilor de a înlătura regimul oligarhului Vlad Plahotniuc. Cea pentru prezidențialele din 2020 a fost o confruntare între Igor Dodon, un exponent al stângii moldoveniste, curent apărut încă de la fondarea Republicii Moldova, și Maia Sandu, o politiciană de tip nou, cu background tehnocrat și un discurs pro-occidental și anti-corupție. Actuala campanie poate fi descrisă drept o confruntare dintre trei președinți, care sunt exponenți ai principalelor forțe politice. Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, mizează pe imaginea fondatoarei sale, Maia Sandu, chiar dacă, oficial, aceasta este neutră. O victorie a PAS-ului ar duce însă la formarea unui guvern care să poată implementa reformele promise în campanie de actuala șefă a statului. De partea cealaltă sunt doi foști președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin. Cei doi au trecut peste neînțelegeri vechi de zece ani (Voronin l-a considerat pe Dodon trădător) și și-au unit partidele într-un bloc electoral care pledează pentru o mai mare apropiere de Rusia. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.
Maia Sandu le acordă sirienilor cetățenia Republicii Moldova, în timp ce moldovenii pleacă din țară, scrie Komsomolskaia Pravda, care publică un decret prezidențial de acordare a cetățeniei pentru nouă persoane. Este reluată astfel o narațiune de la alegerile prezidențiale din 2016 când au fost răspândite fake-news că în Republica Moldova vor fi aduși 30 de mii de refugiați sirieni.
Maia Sandu a creat o structură „anticorupție” pentru a putea elimina din viața publică și aparatul administrativ politicienii și funcționarii care deranjează, se arată într-o narațiune falsă răspândită de Sputnik. Structura respectivă – Comitetul consultativ independent anticorupție – s-ar afla sub controlul Occidentului.
Maia Sandu a închis școli și a disponibilizat profesori, afirmă socialistul Bogdan Țîrdea, unul dintre principalii promotori ai dezinformărilor de la Chișinău. Narațiunea, care este contrazisă de datele statistice, a fost folosită și anterior și e reactivată în contextul campaniei electorale pentru a submina formațiunea fondată de Maia Sandu, PAS, pe care sondajele de opinie o dau drept favorită.
O eventuală victorie a forțelor de dreapta la alegerile parlamentare va reprezenta un dezastru economic și social în Republica Moldova, iar acesta va duce la proteste, afirmă liderul socialist, Igor Dodon. Narațiunea este preluată și amplificată de agenția rusă de știri Ria Novosti.
La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău (Mădălin Necșuțu)
Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și un exodul masiv al populației.
Mișcarea unionistă din Republica Moldova a beneficiat dintotdeauna de aportul unor intelectuali și s-a bazat pe voturile a aproximativ 10% din electorat. Acest electorat s-a fragmentat tot mai mult în ultimii ani, pe fondul diferendelor apărute între exponenții unionismului, care s-au divizat în formațiuni aflate în competiție. Tendința centrifugă s-a acutizat în timp și este foarte probabil ca nici la alegerile anticipate din 11 iulie forțele unioniste să nu se poată coagula.
Demagog 2021 este proiectul Veridica de monitorizare a campaniei electorale pentru alegerile legislative anticipate din Republica Moldova. Buletinul de Chișinău este o sinteză săptămânală a principalelor fake news, dezinformări și narațiuni utilizate în campanie, dar și a editorialelor și analizelor realizate de echipa noastră.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
