Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Presa independentă rusă, despre cum i-a unit războiul pe ucraineni și ofensiva pregătită de aceștia

Militari ucraineni trag cu un obuzier M777 pe linia frontului în zona Donețk, Ucraina, 6 iunie 2022, pe fondul unor bătălii grele din regiune.
©EPA-EFE/STR  |   Militari ucraineni trag cu un obuzier M777 pe linia frontului în zona Donețk, Ucraina, 6 iunie 2022, pe fondul unor bătălii grele din regiune.

Presa independentă din Rusia face un bilanț al celor 100 de zile de la începutul agresiunii lui Putin în Ucraina și constată că războiul a schimbat societățile rusă și ucraineană. În timp ce prima a devenit mai timorată, cea de-a doua a devenit mai unită și mai determinată să-și apere țară și identitatea, constata jurnaliștii. Totodată, forțele ucrainene se pregătesc de o contraofensivă în această vară, fiind în așteptarea armamentului american.

MEDUZA: Cum i-au schimbat pe ruși cele 100 de zile de război

În cele 100 de zile de război s-a schimbat viața multor cetățeni ruși. Inițial, cei care nu erau de acord au ieșit la proteste stradale, iar când autoritățile au introdus pedepse penale pentru „discreditarea” armatei ruse s-au alăturat mișcării anti-război. Mulți au fost nevoiți să plece din țară. Alții au mers la mitinguri de susținere a „operațiunii speciale” și au repetat argumentele propagandei ruse privind „denazificarea” Ucrainei. Ce s-a schimbat în societate în timpul războiului, cum conviețuiesc rușii unii cu alții și cine susține cu adevărat „operațiunea specială”? MEDUZA a discutat acest subiect cu sociologul Alexei Titkov.

-Cum s-a schimbat activitatea sociologilor ruși de la începutul războiului?

[…] De la începutul lunii martie, comparativ cu sondajele epocii anterioare, crește procentul oamenilor pentru care principala sursă de informare este televizorul. Este mai greu să găsești respondenți în grupul cetățenilor tineri și cu studii. Este primul impediment.

S-a redus procentul celor dispuși să răspundă. Acest procent, tradițional, este unul mic, de aproximativ 10%. Acum acest procent a scăzut cu încă trei-patru puncte procentuale, neproporțional, ceea ce denaturează rezultatele.

Al doilea impediment constă în aceea că, de la începutul lunii martie, oamenii au învățat foarte rapid cuvintele „fake” și „discreditare”. Când telefonăm sau ne apropiem în stradă în cadrul unui sondaj, oamenii suspectează, în mod rezonabil, că unele răspunsuri ar putea fi pedepsite pentru „fake” și „discreditare”. Aceasta se simte foarte mult în timpul sondajelor efectuate la telefonul mobil. Până acum aceasta a fost cea mai răspândită, cea mai comodă, rentabilă și sigură modalitate de efectuare a sondajelor. Acum anume aceasta dă cele mai multe erori, din cauza prudenței sporite.

Astfel, în cazul subiectelor celor mai sensibile se impun rectificări de circa 15 puncte procentuale pentru răspunsuri nesincere. Iar nesinceritatea poate fi de două feluri. Prima – când oamenii nu gândesc așa cum „trebuie”, dar dau răspunsurile pe care le consideră oficial corecte. O variantă mai subtilă, dar la fel de distorsionantă, este atunci când oamenii au unele îndoieli în privința subiectelor sensibile, pentru orice eventualitate ascund aceste îndoieli și oferă un răspuns mai sigur. În sondaje există variante de răspunsuri „cu siguranță da”, „mai degrabă da”, „cu siguranță nu”, „mai degrabă nu”, iar în cazurile în care oamenii sunt precauți, ei își exprimă îndoielile într-o măsură mai mică și aleg mai rar aleg răspunsul „mai degrabă”, iar mai des răspund „cu siguranță”. […]

-  Ce schimbări au mai avut loc în ultimele 100 de zile?

De fapt sunt relativ puține. „Susțin – nu susțin” este un indice greu de schimbat. Raportul, în prezent, este foarte asemănător cu rezultatele din 2014-2015, în timpul conflictului armat din Donbass.

Cel mai important indice este alegerea din perspectiva valorilor universale „cine are dreptate, cine n-are dreptate”. Este o decizie firească pentru un cetățean, când nimic nu e clar, să aleagă că dreptatea e de partea țării sale și a guvernării.

Pentru mai mult de două treimi din cetățeni, și atunci și acum, erau vinovați Ucraina și Occidentul, în proporții diferite. Mai mult, totuși, Occidentul. […]

Opinia publică se poate schimba în situația în care opozanții acțiunilor militare vor învăța să comunice cu cetățenii indeciși. Dacă vor reuși să ofere o poziție acceptabilă pentru cei care se consideră patrioți, nu doresc înfrângerea Rusiei sau „să vorbească urât despre ai lor” și, în același timp, sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă și își doresc pace. Evoluția evenimentelor din lunile ce urmează depinde de capacitatea politicienilor de a elabora o asemenea formulă.

NOVAYA GAZETA EVROPA: Partea cealaltă a războiului

Ucraina la 100 de zile de la începutul invaziei ruse, relatează corespondentul NOVAYA GAZETA de la Kiev.

 „Aniversarea” de o sută de zile – se produce adaptarea la realitate. Adaptarea și resemnarea – în acest caz nu sunt același lucru. E important să nu uităm că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ține din aprilie 2014, depășind ca durată Al Doilea Război Mondial cu care sunt comparate toate tragediile, sub toate aspectele, de la suferință până la actele de eroism.

100 de zile – este un nou reper temporar pentru ucraineni, acum războiul lovește direct și indirect în fiecare dintre noi. El nu mai este localizat în regiunile Donețk și Lugansk și în peninsula Crimeea anexată fără niciun foc de armă. Deși încă nu conștientizăm: încheierea acțiunilor militare nu va însemna o revenire la starea din 23 februarie, sau la situația de anul trecut când majoritatea populației și președintele Zelenski credeau imposibil un război de anvergură cu Rusia.

Mai este nevoie de încă 100 de zile ca omenirea să conștientizeze că acum are loc un proces istoric și anume – ruptura definitivă a coloniei de metropolă.

Schimbările din societatea ucraineană, însă, deja sunt vizibile.

Cea mai importantă: atitudinea față de armată ca  instituție socială, fără de care securitatea țării este o vorbă în vânt. Numărul mare de voluntari de la 18 la 60 de ani la comisariatele militare, care s-au adunat pe 24 februarie și nu doar la Kiev, a anulat întrebarea „pentru ce/cine ei luptă”? „Ei” – înseamnă „noi”.  […]

Limba ucraineană, în aceste 100 de zile, a devenit un mijloc de a-i identifica pe „ai tăi” de „străini”. Niciodată timp de ani – ani de zile! – pe parcursul independenței de stat, procesul revenirii limbii ucrainene în comunicarea interumană nu a fost atât de puternic, de firesc și demonstrativ.

Voluntariatul umanitar – un fenomen care a apărut pe Maidan și s-a dezvoltat după – ajutorarea reciprocă a căpătat proporții la scara întregii țări. În mod obiectiv, acesta este un miracol, având în vedere că veniturile tuturor au scăzut. […]

O altă schimbare a atins regiuni întregi, forțe politice și personaje separate. De exemplu, Odessa și Harkov nu mai sunt percepute ca centre pro-rusești. Construcția mitului putinist despre un popor unic s-a prăbușit, strivind, din păcate și o mulțime de vieți omenești. […]

Forțele pro-Kremlin reprezentate de „Platforma de opoziție – Pentru viață” nu mai pot fi reabilitate ideologic. Rămășițele din Radă ale partidului s-au reorganizat în grupul parlamentar cu denumirea „Platforma pentru viață și pace” și nu mai privesc în direcția Moscovei. Victor Medvedciuc, cunoscut mai mult ca fiind „cumătrul lui Putin” stă la pușcărie, este interogat. Celălalt copreședinte al partidului, Vadim Rabinovici, l-a îndemnat pe Zelenski să se înțeleagă cu Putin (adică - să se predea) și de atunci își duce zilele în liniște, fără a face comentarii, în Israel, ca un ordinar oligarh pensionat. Iar fostul deputat pro-rus până în măduva oaselor, Alexandr Vilkul, conduce administrația militar-civilă din Krivoi-Rog, a organizat apărarea orașului și lovește în agresor și politica sa atât de bine, încât te întrebi dacă nu e un vis? […]

GRANIRU: Planuri pentru vară

Pierderile rusești umane și tehnice sunt atât de mari, încât agresorul va avea curând nevoie de o pauză. În vară se așteaptă o contraofensivă ucraineană puternică cu scopul lichidării coridorului terestru spre Crimeea, pentru cucerirea porturilor de la Marea Azov și pentru ieșirea la liniile de demarcație din 23 februarie. GRANIRU face o sinteză a primelor 100 de zile de război.

Propagandiștilor ruși li s-a ordonat să treacă sub tăcere reperul de 100 de zile de la începutul operațiunii speciale. În acest răstimp, Rusia nu a reușit să realizeze nici unul din scopurile sale strategice. Nu a reușit să cucerească Kievul și Harkovul, să înfrângă armata ucraineană și să instaleze o guvernare-marioneta în Ucraina. Nu a reușit să realizeze nici măcar scopurile minime - să ocupe regiunile Donețk și Lugansk. [...]

La o sută de zile de război, principalele lupte se dau pentru Severodonețk și pe direcția   Herson. Astfel, în orașul Severodonețk în ofensivă sunt rușii, iar în regiunea Herson ucrainenii. Conform estimărilor Statului Major ucrainean, armata rusă are pierderi de aproximativ 31 de mii de morți. Această cifră nu include pierderile formațiunilor din DNR și LNR, care ar putea să fie de circa 10-15 mii de morți. Conducerea rusă îi folosește pe ostașii din "republicile populare" în calitate de carne de tun, într-o măsură și mai mare decât în cazul soldaților ruși, primii fiind și mai prost echipați și instruiți. În același timp, în DNR și LNR are loc mobilizarea generală, iar bărbații de acolo se tem să iasă din case. Având în vedere numărul răniților, putem presupune că Rusia deja și-a consumat forțele de primă linie aproape în totalitate. Probabil, peste câteva zile, ofensiva rusă în Donbass va fi pusă pe pauză pentru cel puțin două săptămâni. Ca să-și suplinească rezervele de forțe umane, cu militari înrolați în primăvară și voluntari recrutați din rândul foștilor militari prin contract. La fel, va fi înlocuită și tehnica militară. [...]

Cel mai probabil, ofensiva rusească nu va fi reluată în regiunea Severodonețk, chiar dacă până atunci orașul nu va fi cucerit de forțele ruse, ci în regiunile Slaviansk și Kramatorsk, unde a început să se constituie o nouă grupare ofensivă. Totuși e puțin probabil că această nouă ofensiva să-i aducă Moscovei rezultate considerabile. Armata rusă, de fapt, a revenit la tactica Armatei Roșii din Războiul pentru Apărarea Patriei, care se rezumă la dislocarea inamicului  de pe teritoriile ocupate prin intermediul focului intens de artilerie și a unui număr mare de infanterie.

Contraofensiva ucraineană se va produce cel mai probabil la sfârșit de iulie sau în august, în funcție de cât de rapid vor fi livrate cantități suficiente de armament occidental. [...]

Reușita contraofensivei ucrainene va depinde de cantitatea, calitatea și de viteza livrărilor occidentale, în primul rând al celor americane. [...]

Tags: Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

Grațierea a patru americani care au masacrat civili irakieni în timpul războiului transmite mesajul că „muslim lives don’t matter”.

Războiul hibrid împotriva propriului popor

Războiul hibrid împotriva propriului popor

Momentele cheie din istoria recentă a României postcomuniste - Revoluția, Mineriadele, conflictului de la Târgu Mureș - sunt neclare. Eforturile presei de a investiga aceste evenimente au fost parazitate întotdeauna de dezinformări monstruoase. 

Presa independentă rusă, despre cum ascunde Moscova militarii pe care îi pierde în Ucraina și rușii care se opun războiului

Presa independentă rusă, despre cum ascunde Moscova militarii pe care îi pierde în Ucraina și rușii care se opun războiului

Presa rusă independentă continuă să relateze despre războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra oamenilor din Rusia, despre militarii ruși dispăruți în timpul invaziei și familiile lor care-i caută, despre tinerii care sunt forțați să accepte contractele militare pentru a fi trimiși la război, sau despre cetățenii ruși care protestează împotriva agresiunii, chiar dacă-și riscă libertatea și viața.

Mariana Vasilache

07 Jun 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah

Rivalitatea șahistă dintre Rusia și Ucraina exista dinainte de invazia din februarie 2022. Exista și dinainte de prima invazie a Rusiei, din februarie 2014. Exista, s-ar putea spune, înainte ca Uniunea Sovietică să se destrame, în decembrie 1991. Dar ea n-a fost nicicând mai aprigă ca anul acesta. Lumea șahului a ajuns din nou, ca pe vremea Războiului Rece, un teren de luptă pentru imagine, influență și putere.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
24 Jun 2022
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus lumea în pragul unui dezastru nuclear, pe măsură ce trupele ruse au ocupat centralele nucleare ucrainene – uneori în urma unor lupte și schimburi de focuri chiar în proximitatea lor – iar rachete lansate de forțele Moscovei au trecut periculos de aproape de acestea. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avut însă o reacție oarecum reținută la aceste riscuri și continuă să colaboreze îndeaproape cu rușii, spre exasperarea ucrainenilor.

Liubov Veliciko
Liubov Veliciko
21 Jun 2022
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Jun 2022
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
15 Jun 2022