Problematica „purității rasiale” a reprezentat o tematică de interes pentru societatea europeană încă din zorii epocii moderne. Expansiunea colonială și imperiile care au rezultat de pe urma acesteia au poziționat „omul civilizat” în contact direct cu tipologii umane și culturale foarte diferite față de cele existente pe „bătrânul continent”, interacțiune care nu a fost, în cele mai multe dintre cazuri, benefică pentru cei din urmă și care a dat naștere unor teorii și curente de gândire care au stat la baza mișcărilor extremiste precum nazismul.
Aceste povești despre rase „superioare” și „inferioare”, mutări și schimburi de populații, și-au găsit cristalizarea sub forma a trei teorii ale conspirației – înrudite dar totodată diferite – care ne dovedesc că aberațiile, indiferent de lipsa cruntă de logică, pot supraviețuii în timp cu condiția ca niște persoane (interesate) să le propovăduiască asemenea unei veritabile „evanghelii a absurdului”.
Genocidul rasei albe, o teorie a conspirației care a ajuns până la Casa Albă
În 1775, doctorul german Johann Friedrich Blumenbach, unul dintre părinții antropologiei, a scris că există cinci mari rase umane: caucaziană („albă); mongoloidă („galbenă”); etiopiană („neagră”); a indienilor americani („roșie”) și malaieziană („brună”).
Blumenbach nu credea că există diferențe calitative între diferitele rase umane, ceea ce nu a împiedicat însă apariția nebuniei cu privire la „superioritatea” caucazienilor în raport cu populațiile africane. Aceasta a atins un prim apogeu teoretic în secolul următor, odată cu generalizarea unei teorii la fel de aberante, cea a „poligenismului”, care poate fi explicată în câteva cuvinte prin aceea că fiecare „rasă” umană a evoluat în mod separat dintr-o maimuță preistorică. Astfel încep discuții pseudo-științifice în jurul „nobleței” diferiților pitecantropi, cel din care au evoluat europenii fiind considerat, după cum putem bănui, cel superior. Pretinsa superioritate a caucazienilor a stat la baza ideologiei național-socialiste și prin aceasta a crimelor comise de Germania și aliații acesteia în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Josiah Clark Nott, Tablou etnografic: Specimene ale diferitelor rase omenești (1857) @Wikimedia.org
Înfrângerea nazismului nu a pus însă capăt și delirului eugenic, care a fost preluat de o nouă generație de extremiști, așa-numiții „white supremacists” din Statele Unite. Unul dintre aceștia a fost David Eden Lane. Figură controversată, nazist asumat, Lane a devenit cel mai vocal promotor al unei teorii a conspirației centrată pe existența unui plan secret de eliminare a „rasei albe” – nu doar direct, ci și prin promovarea pornografiei, încurajarea avorturilor și încurajarea comunității LGBTQ (toate trei țin de subminarea familiei „albe” tradiționale), asimiliarea forțată a migranților de alte rase, confiscarea averilor albilor etc.
Lane – care a murit în închisoare ca urmare a implicării în violențele comise de gruparea pe care a fondat-o alături de alți extremiști, The Order, credea într-un iminent război al raselor și și-a comprimat ideologia în formula celor „14 cuvinte” („We must secure the existence of our people and a future for White children”/„Trebuie să asigurăm existența alor noștri și un viitor pentru copiii albi”). Acest slogan a devenit motivația pentru o serie întreagă de atentate rasiale, între care cele de la biserica methodistă din Charleston, Carolina de Sud (2015), sinagoga din Pittsburgh (2018) și supermarketul din Buffalo (2022). Numărul atacurilor comise de-a lungul timpului de extremiști albi este însă mult mai mare – iar printre țintele lor s-au aflat guvernul federal american și clinici în care se efectua avorturi.
În ciuda absurdului și a lipsei oricărei dovezi care să o susțină, teoria conspirației privind genocidul rasei albe a ajuns până la vârful politicii americane. Este vorba de o variantă a teoriei care a circulat în legătură cu Africa de Sud unde, în urma unor atacuri asupra fermelor, s-a spus că ar fi fost vizate doar ferme deținute de albi pentru că se urmărea exterminarea albilor. Donald Trump – apropiat la vremea respectivă de sud-africanul Elon Musk, care a promovat în mai multe rânduri narațiuni de extremă dreapta sau care țin de teorii ale conspirației – a șocat întreaga lume atunci când i-a prezentat președintelui Africii de Sud imagini ale acestui așa-zis genocid rasial (folosind pentru aceasta imagini ale unor locuri de înhumare din Congo). Trump a mers însă dincolo de aceste acuzații: a tăiat finanțarea americană pentru Africa de Sud.
Marea înlocuire, teoria conspirației care se regăsește și în discursul lui Viktor Orban
O teorie a conspirației înrudită cu cea a genocidului rase albe este cea a „marii înlocuiri”, ale cărei baze au fost puse de scriitorul francez Jean Raspail, odată cu publicarea cărții „Tabără Sfinților” („Le Camp des Saints”), în 1977. În carte este descrisă o invazie a lumii occidentale de către persoane provenite din „lumea a treia”, ceea ce provoacă în cele din urmă sfârșitul civilizației occidentale. Lucrarea cu pricina este îmbrățișată de către grupurile și organizațiile de extremă dreapta de pe ambele maluri ale Atlanticului, fiind promovată de persoane influente apropiate de establishmentul american precum Stephen Miller și Steve Bannon, dar și de către lideri europeni de dreapta și extrema dreaptă ca Viktor Orbán și Marine Le Pen.
Manifestație anti-migranți la Calais, Franța @Jérémy-Günther-Heinz Jähnick via Wikimedia Commons
Această teorie a conspirației a fost adusă din nou în discuție de către francezul Renaud Camus în anul 2011, când i-a apărut lucrarea „Marea înlocuire” („Le Grand Remplacement”). În paginile acesteia este descrisă problematica unui așa-zis „genocid prin substituire”, adică înlocuirea de către o elită supranațională a populațiilor băștinașe europene cu imigranți africani și din zona Orientului Mijlociu care, „ajutați” de tot soiul de politici publice și de încurajare a natalității, ajung să „altereze” civilizația continentului, în condițiile în care natalitatea în rândul „albilor” ar fi descurajat. Vedem aici temele comune cu teoria genocidului alb – încercarea de lichidare a rasei albe prin descurajarea familiei „tradiționale” și importul de migranți. Cartea lui Camus a devenit repede „îndreptarul” foarte multor organizații de extremă dreapta, constituind, printre altele, motivația din spatele atacului armat asupra celor două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă (2019).
De povestea cu „marea înlocuire” este legat, printre alții, George Soros, care e văzut de extremist drept păpușarul din spatele acestui așa-zis proiect. Conform neo-naziștilor prezenți la o adunare în Charlottesville, Soros urmărește să înlocuiască populația creștină americană cu evrei. Și extremiștii europeni spun că Soros vrea să îi înlocuiască, dar de data asta nu mai e vorba de evrei ci, dat fiind specificul migrației către Europa, de africani și persoane din Orientul Mijlociu .
Marea resetare: „You will own nothing and you will be happy”
Ideea de exterminare apare și într-o a treia teorie a conspirației care, la fel ca și primele două, circulă tot printre extremiștii de dreapta. Este vorba despre așa-zisa „mare resetare”, o teorie care a luat naștere în contextul pandemiei de Covid. Sintagma „marea resetare” a apărut în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, din iunie 2020, atunci când a fost anunțată o inițiativă economică de recuperare ca urmare a pandemiei și care purta denumirea de „Inițiativa marea resetare”. Susținută de (pe atunci) prințul Charles al Marii Britanii, teoretizată de Klaus Schwab, fondatorul forumului de la Davos, în lucrarea acestuia „Covid-19: Marea resetare” și de către Joe Biden și alții lideri occidentali, aceasta presupunea o regândire a modului în care societatea capitalistă funcționează, cu trecerea accentului de pe înavuțire pe binele comun.
Inițiativa – rămasă până astăzi doar la stadiul de proiect – a dat naștere aproape imediat unei teorii a conspirației axate pe artificialitatea pandemiei, care ar fi fost creată ca un instrument de control prin care o elită globală urmărea să controleze întreaga umanitate prin frică, restricții și, în cele din urmă, prin vaccinare.
Manifestație împotriva măsurilor de apărare împotriva Coronavirusului, Viena, Austria @EPA/CHRISTIAN BRUNA
Organizațiile de extremă dreapta americane, dintre care cea mai vocală devenise QAnon, au îmbrățișat o propoziție scrisă de politiciana daneză Ida Auken, în cadrul unui eseu din 2016, pe care au transformat-o într-un slogan pentru a descrie noua situație creată: „You'll own nothing and you'll be happy" („Nu vei deține nimic și vei fi fericit”). În viziunea extremiștilor aceasta se traducea într-o viitoare lume lipsită de orice formă de proprietate privată, în care o populație globală alienată și controlată prin sisteme electronice (microcipuri) introduse la nivel corporal prin vaccinuri, există doar pentru a sluji o elită demonică.
De ce sunt imposibile toate aceste trei scenarii conspiraționiste și cine are de câștigat de pe urma lor?
Eliminarea deliberată a unui grup etnic sau socio-profesional reprezintă un proces imposibil de realizat în secret. Cu toate eforturile regimului nazist, povestea lagărelor de exterminare era cunoscută atât de publicul german, cât și de puterile aliate pe întregul interval de existență al acestora. De asemenea, mutarea forțată a unor mari mase de oameni nu poate fi ascunsă nici în cel mai restrictiv regim totalitar și ca exemplu pentru aceasta amintim deportarea, din ordinul lui Stalin, a aproape 200.000 de tătari din Crimea în Uzbekistan (mai 1944), proces care a ajuns să fie cunoscut, în doar câțiva ani, de întreaga opinie publică occidentală. Despre imposibilitatea existenței unei societăți contemporane decuplate de la proprietatea privată nici nu are rost să filozofăm prea mult – prin bani sunt cumpărate produse și servicii, iar acestea generează, la rândul lor, venituri, spirală de pe urma căreia beneficiază toate straturile societății și a cărei ipotetică distrugere i-ar afecta, în mod logic, pe cei care au mai mult, adică exact pe cei despre care conspiraționiștii afirmă că ar planui să distrugă proprietatea privată.
Dincolo de argumentele istorice, „distrugerea” popoarelor occidentale, reprezintă un nonsens din perspectivă științifică (nu poți inocula „infertilitatea” la scară continentală, cum nici nu poți muta sute de milioane de indivizi din sudul global în Europa sau America de Nord) care se lovește „cap în cap” cu alte teorii ale conspirației în cadrul cărora accentul este pus pe „superioritatea omului alb” destinat să conducă destinele întregii planete. Aceste teorii nu doar că răspândesc panică în rândul unor anumite segmente ale populației și le radicalizează pe altele, însă constituie surse importante de venit pentru o serie întreagă de indivizi, de la „jurnaliști” care propovăduiesc prin intermediul emisiunilor tv sfârșitul civilizației occidentale, la „influenceri” și (pseudo)intelectuali care, prin vloguri, bloguri, podcasturi, live-uri, conferințe și congrese reușesc să capaciteze atenția și să producă dependență unor persoane dispuse să investească în propria (dez)informare.
