Vicepremierul pentru Reintegrare din Republica Moldova, Vlad Kulminski, se află, joi, la Moscova, pentru a încerca să obțină un nou contract de livrare a gazelor naturale. Însoțit de secretarul de stat în ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene Ruslan Bolboceanu, Kulminski se va întâlni cu numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak. Părțile vor discuta mai multe subiecte de pe agenda bilaterală, iar premierul Natalia Gavriliță, citată de Radio Chișinău, a precizat că unul din acestea va fi dosarul gazelor.
Rusia folosește în această perioadă livrarea gazelor pentru a obține dividende și cedări politice de la mai multe state europene, inclusiv de la Republica Moldova – apreciază analistul politic Ion Tăbârță. El crede că atragerea vicepremierului pentru Reintegrarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria (est) în discuții privind criza energetică denotă dorința Moscovei de a obține concesii în dosarul transnistrean. Republica Moldova ar putea obține un preț mai bun de la ruși de achiziție a gazelor doar dacă va face cedări politice legate de regiunea transnistreană, fapt care ar afecta pozițiile Chișinăului în cancelariile occidentale - afirmă și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova.
În Republica Moldova a fost instituită, săptămâna trecută, starea de alertă în sectorul energetic, pentru ca instituțiile din domeniu și jucătorii de pe piața gazelor să poată pregăti măsuri de protecție a cetățenilor. Guvernul a promis că va adopta măsuri compensatorii pentru consumatorii casnici și industriali și va găsi fonduri pentru a-i proteja de șocul generat de scumpirea gazelor. Contractul Republicii Moldova cu gigantul energetic rusesc Gazprom a expirat luna trecută. Chișinăul a solicitat o prelungire, dar nu la prețul cerut de ruși, care sare de la 550 la 790 de dolari pe mia de metri cubi de gaz și este de cinci ori mai mare faţă de media plătită anul trecut. Opoziția pro-rusă de stânga a acuzat-o pe președinta pro-occidentală Maia Sandu că n-a mers în persoană la Moscova ca să negocieze un nou contract.
În august, Kozak a fost cel dintâi demnitar rus de top care a venit în Republica Moldova după instalarea noului guvern pro-european. El a calificat discuția sa cu Maia Sandu drept constructivă şi binevoitoare. În 2003, Kozak a fost pricipalul promotor al unui așa-numit plan de pace între Chișinău și secesioniștii din Transnistria, ieșită, de facto, de sub controlul autorităților centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei de partea rebelilor. Cunoscut drept memorandumul sau planul Kozak, textul prevedea, în esență, paralizarea deciziilor Chișinăului, prin acordarea de prerogative sporite separatiștilor. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova urma să devină bicameral, iar camera inferioară ar fi fost aleasă prin reprezentarea proporțională a malurilor drept și stâng al Nistrului. Senatul, în schimb, ar fi avut 13 membri aleși de camera inferioară, 9 veniți din Transnistria și 4 din Găgăuzia (sud) turcofonă și filorusă. Transnistrenii și găgăuzii ar fi avut aceeași pondere politică cu Chișinăul, deși doar 14% din populația republicii locuiește peste Nistru și nici patru procente în Găgăuzia. Uriașele manifestații de protest din republică față de această pretinsă cale de soluționare a conflictului transnistrean l-au speriat până și pe șeful statului de atunci, comunistul filorus Vladimir Voronin, care a refuzat, până la urmă, să semneze planul Kozak.
