Uniunea Europeană şi Statele Unite le-au cerut deputaţilor georgieni să aprobe un un acord de compromis, care să pună capăt crizei politice acute din republica ex-sovietică din sudul Caucazului. Acordul, care, potrivit analiştilor, denotă preocuparea Washingtonului şi Bruxellesului faţă de situaţia din statele vecine Rusiei, va consolida independeţa sistemului judiciar, va ameliora procesele electorale şi va permite alegerea unui parlament capabil să reprezinte mai bine toate tendinţele politice din Georgia. După alegerile legislative din octombrie 2020, opoziţia a acuzat fraude masive, menite să menţină la putere partidul Visul Georgian, şi a organizat proteste, punctate de violenţe. Creat de fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om din ţară, şi aflat la guvernare din 2012, Visul Georgian este în scădere de popularitate, pe fondul stagnării economice şi acuzaţiilor de subminare a principiilor democratice. În februarie, principalul lider al opoziţiei, şeful Mişcării Naţionale Unite (MNU), Nikanor Melia, a fost plasat în detenţie provizorie şi zeci de persoane au fost reţinute odată cu el. El ar fi condus tentativa de asalt asupra parlamentului din Tbilisi, soldată cu zeci de răniţi în rândul manifestanţilor şi poliţiştilor. Sute de poliţişti antirevoltă au recurs la gaze lacrimogene împotriva susţinătorilor lui Melia şi a membrilor altor partide de opoziţie, care-şi instalaseră o tabără în faţa sediului MNU, unde Melia se baricadase. Anterior, premierul Ghiorghi Gaharia a demisionat, invocând un dezacord în partidul său în ceea ce priveşte punerea în aplicare a ordinului judiciar contra unui adversar politic. Fondat de fostul preşedinte, aflat în exil, Mihail Saakashvili, MUN, la fel ca majoritatea partidelor din opoziţie, boicotează lucrările parlamentului. Luna trecută, Uniunea Europeană a cerut reglementarea rapidă a crizei politice din Georgia. În cursul unei vizite la Bruxelles a premierului Irakli Garibașvili, venit pentru o reuniunea a consiliului de asociere UE-Georgia, șeful diplomației comunitare, Josep Borrell, a apreciat că toți actorii politici de la Tbilisi trebuie să găsească puncte de convergență și să evite retorica inflamată și provocările. Bruxellesul l-a mandatat pe diplomatul suedez
Christian Danielsson să medieze între puterea și opoziția georgiană. Georgia, remarcă analiștii, este un partener important pentru securitatea energetică a Uniunii, ca țară de tranzit pentru hidrocarburile din zona caspică, ce ajung în Europa prin coridorul meridional și prin Marea Neagră. Bruxellesul și-a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și a denunțat un proiect rusesc privind crearea unui spațiu economic comun între Rusia și regiunea secesionistă georgiană Abhazia. Cu sprijinul Moscovei, aceasta și Osetia de Sud au ieșit de sub controlul autorităților centrale, pe fondul conflictelor armate din primii ani 90. În 2008, Rusia a recunoscut independența, proclamată unilateral, a Abhaziei.
