Inflația anuală în Turcia a ajuns la 69,97% în aprilie. E cea mai mare rată din februarie 2002 încoace, potrivit datelor publicate, joi, de autorităţi şi citate de agenţiile internaţionale de presă. În martie, ca o consecință a prăbușirii lirei turcești și, în special, a creșterii prețurilor la energie, inflaţia anuală atinsese 61,14%. În ciuda temerilor privind noi creșteri ale prețurilor, legate de războiul dintre Ucraina și Rusia, de unde Ankara importă energie și cereale, Banca Centrală Turcă nu și-a majorat încă dobânzile, stabilite la 14% de la sfârșitul anului 2021. Președintele islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan, care crede, contrar teoriilor economice clasice, că ratele mari ale dobânzilor favorizează inflația, a forțat instituția să-și reducă rata-cheie de la 19% la 14% între septembrie și decembrie, ceea ce a dus la o devalorizare a monedei naţionale, lira. Aceasta a pierdut în faţa dolarului american 44% în 2021 și peste 11% după 1 ianuarie 2022.
Politizarea inflaţiei
Inflația se află în centrul dezbaterilor din Turcia, cu cincisprezece luni înainte de alegerile prezidențiale programate pentru iunie 2023. Opoziția și mulți economiști independenţi acuză Biroul Național de Statistică (Tüik) că subestimează cu bună știință amploarea acesteia. Ei spun că inflaţia a fost, de fapt, de 156,86% anual, dublu faţă de datele oficiale.