Donald Trump pare să facă doi paşi înapoi în politica sa internaţională în urma vizitei în China. În legătură cu Iranul, preşedintele american a declarat că ar accepta o suspendare de 20 de ani a programului nuclear iranian, deşi până acum a cerut Teheranului să renunţe definitiv la îmbogăţirea uraniului, iar în februarie a lansat atacuri masive asupra Iranului, împreună cu Israleul, pentru a-l împiedica să fabrice vreodată arme nucleare. După discuţiile cu preşedintele chinez, Donald Trump a declarat că a primit cuvinte încurajatoare din partea lui Xi Jinping pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și promisiuni că Beijingul nu va livra Iranului echipament militar Iranului. Adresându-se reporterilor de la bordul Air Force One, cu care preşedintele se întorcea de la Beijing la Washington. Trump a spus că „douăzeci de ani sunt suficienți", pentru suspendarea programului nuclear al Iranului, dar că trebuie să fie reali, printr-un nivelul de garanție din partea iraninenilor, fără să ofere detalii. În primul său mandat de președinte, Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul încheiat de administrația Obama, iar unul din motivele invocate a fost opoziția sa față de clauzele care ar fi permis expirarea în timp a unor restricții impuse Teheranului şi ar fi lăsat deschisă posibilitatea ca Iranul să obțină arme nucleare.
Trump înăspreşte tonul faţă de Taiwan
Trump a avut o schimbare de ton şi faţă de Taiwan, pe care l-a avertizat să nu-şi proclame independenţa şi să nu conteze pe sprijin american în eventualitatea unui război cu China. De asemene a el a pus sub semnul întrebării noile livrări de armament pentru Taiwan, pe care Statele Unite l-au susţinut constant chiar şi în lipsa relaţiilor diplomatice oficiale, cu care Washingtonul a protejat sensibilităţile Chinei. Însă, preşedintele Xi Jinping l-ar fi avertizat neobişnuit de ferm pe Trump de la prima întâlnire, potrivit presei chineze, că gestionarea greşită a problemei Taiwanului poate duce Statele Unite la un conflict cu China. Beijingul consideră Taiwanul drept una dintre provinciile sale, pe care nu a reuşit să o adauge teritoriului său de la sfârşitul Războiului Civil Chinez din 1949. China pledează pentru o unificare paşnică, dar îşi rezervă dreptul de a folosi forţa şi organzează cu regularitate exerciţii militare care simulează ocuparea insulei. Vorbind azi cu jurnaliştii la Taipei, adjunctul ministrului taiwanez de externe, Chen Ming-chi a declarat că vânzările de arme din SUA sunt confirmate în temeiul Legii Relaţiilor cu Taiwanul şi că au fost întotdeauna o piatră de temelie a păcii şi stabilităţii regionale. Administraţia Trump a aprobat în decembrie un pachet record de vânzări de arme pentru Taiwan în valoare de 11 miliarde de dolari. Reuters a relatat că un al doilea pachet, de aproximativ 14 miliarde, încă aşteaptă semnătura lui Trump. Chen a refuzat să comenteze cu privire la al doilea pachet, deoarece acesta nu a fost încă făcut public, spunând că Taiwanul va continua să comunice pentru a înţelege exact „adevărata intenţie” a remarcilor lui Trump.
