Facebook Twitter Instagram Youtube

Știri

Sondaj: românii rămân ataşaţi de Occident şi nu le place Rusia

BUCHAREST, ROMANIA
©(FILM) EPA PHOTO EPA/DANIEL MIHAILESCU/DM-ms  |   A pedestrian is passing by a store selling EU, NATO and US flags in Bucharest, Romania.

68,1% dintre români apreciază că lucrurile în ţară se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 25 de procente cred că direcţia e corectă – relevă sondajul de opinie 'Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false', partea a II-a. Realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, sondajul mai dezvăluie că 80% dintre subiecţi consideră că românii sunt priviţi ca nişte "cetăţeni de mâna a doua" în Europa, iar 15% nu au fost de acord cu această idee. Întrebaţi care este motivul principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70% au indicat comportamentul nepotrivit al unor conaţionali care au trăit sau trăiesc în străinătate, iar circa 28% au dat vina pe atitudinea de superioritate a cetăţenilor altor state europene. La întrebarea în ce ţară ar prefera să lucreze sau să studieze o perioadă mai îndelungată, 42% au optat pentru Occident (Uniunea Europeană, Statele Unite sau Canada), sub 4 procente pentru Rusia sau China, iar 47,9% au declarat că nu ar pleca din România. 66,6% au spus că preferă drepturile şi libertăţile de tip occidental valorilor tradiţionale pe care pretinde Rusia că le promovează şi doar 16,2% au optat pentru aşa-numitele valori ruseşti. 56,2% dintre români spun că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje şi 35,1% văd mai curând dezavantaje. 65,8% dintre respondenţi preferă ca România să fie membră NATO, pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar. 28,6% preferă neutralitatea, crezând că astfel România nu va fi atacată de nimeni. 73,8% consideră că existenţa unor baze militare americane în România ajută la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe, în timp ce 20,3% nu sunt de acord. Pentru 39,7%, Statele Unite sunt ţara cu cea mai puternică armată din lume, 33,5% indică Rusia, iar 16,4% - China. Totuşi, China este considerată ţara cu cea mai puternică economie de 41,5%, urmată de americani (24,1%), Japonia şi Germania - 14. Organizaţiile şi ţările sau suscită cea mai mare încredere sunt NATO (59,3%), Uniunea Europeană (55%), Germania (49,2%) şi Statele Unite (47,8%). Rusia şi China au doar 17 şi, respectiv, 16 procente. Datele au fost culese în perioada 1-15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95%, la un grad de încredere de 95%. O analiză Veridica.ro relevă că, alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est. Şi un sondaj din martie, realizat tot de INSCOP, constata că 81% dintre români consideră că direcţia înspre care trebuie să se îndrepte țara lor din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare este Vestul, adică Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi NATO. Doar 10,4% dintre respondenţi apreciază că România ar trebui să se îndrepte spre Est, adică spre Rusia şi China. 61,4% dintre români erau de părere că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. 64,2% au răspuns că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al blocului comunitar. 31,9% au indicat că România, ca stat membru, trebuie să respecte regulile comunitare, chiar şi atunci când îi sunt afectate interesele naţionale. De asemenea, 77,5% dintre români sunt de părere că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani. Sondajul mai arată că, în cazul unei agresiuni externe, 66,6% dintre respondenţi cred că NATO va apăra România şi doar 29,3% consideră că ţara va trebui să se apere singură. Totodată,  75,4% dintre respondenţi spun că existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni, iar 71,3% dintre cei intervievaţi sunt de părere că Statele Unite au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. Majoritatea românilor (61,7%) consideră că Rusia a făcut mai mult rău României și doar 19 procente că a făcut mai mult bine.

Alte știri
O jucătoare rusoaică de tenis a fost plasată în arest provizoriu de poliţia franceză, pentru un meci trucat la celebrul turneu de Mare Şlem de la Roland Garros

O jucătoare rusoaică de tenis a fost plasată în arest provizoriu de poliţia franceză, pentru un meci trucat la celebrul turneu de Mare Şlem de la Roland Garros

Comentatorii notează că marile scandaluri sunt frecvente în sportul din Rusia, iar atleţii de acolo trebuie să concureze la olimpiade şi campionate mondiale fără drapel şi imn naţional, după descoperirea dopajului instituţionalizat din ţara lor.

Preşedintele ceh, Milos Zeman, le-a cerut iertare sârbilor pentru loviturile aeriene ale NATO asupra fostei Iugoslavii, din 1999, la care ţara sa a participat când el era premier

Preşedintele ceh, Milos Zeman, le-a cerut iertare sârbilor pentru loviturile aeriene ale NATO asupra fostei Iugoslavii, din 1999, la care ţara sa a participat când el era premier

Experţii spun că doar campania aeriană, condusă de Statele Unite, prima purtată contra unui stat suveran în jumătate de secol de la fondarea NATO, a putut pune capăt conflictului din Kosovo, ultimul capitol sângeros al dezmembrării fostei Iugoslavii.

Justiția din Belarus a condamnat, vineri, un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare

Justiția din Belarus a condamnat, vineri, un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare

Fostul căpitan Denis Urad ar fi divulgat secrete de stat și ar fi afectat interesul național fiindcă a trimis, în martie, către media belaruse favorabile opoziției o copie a unei scrisori în care ministrul de Interne, Ivan Kubrakov, cere armatei să contribuie la reprimarea protestelor antiregim.

28 Jun 2021

Timp de citire: 3 min
Știri
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani

Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.

31 Jul 2021
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern

Cu studii în Statele Unite și Austria, cu un doctorat în filosofia dreptului și personaj politic mai degrabă necunoscut marelui public, Nikolov, 44 de ani, are la dispoziție o săptămână ca să-și prezinte programul și echipa executivă.

31 Jul 2021
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia

Măsura, pe care șeful diplomației americane, Antony Blinken, a calificat-o drept regretabilă, va influența negativ operațiunile curente ale reprezentanțelor, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu guvernul rus.

31 Jul 2021
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea  frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren

Tragedia Afganistanului, scriu toți istoricii, a început în 1979, când trupele Uniunii Sovietice, conduse, în epocă, de Leonid Ilici Brejnev, au recurs, în maniera care le-a consacrat, la o invazie menită să sprijine lovitura de stat comunistă de la Kabul.

30 Jul 2021