Şeful securităţii din Bosnia, Osman Mehmedagic, a fost arestat, miercuri, sub suspiciunea că şi-a falsificat diploma universitară. Potrivit Parchetului de la Sarajevo, citat de agenţiile internaţionale, Mehmedagic, 59 de ani, director al Agenţiei de informaţii şi securitate (OSA), este suspect de abuz de putere, falsificare de documente şi spălare de bani.
Un apropiat al lui Bakir Izetbegovic, liderul celui mai important partid musulman din ţară, SDA, Mehmedagic a fost numit în funcţie în noiembrie 2015, pentru un mandat de patru ani. La expirarea acestuia, în 2019, principalul partid al sârbilor din Bosnia, SNSD, condus de membrul sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, Milorad Dodik, s-a opus ca Mehmedagic să primească un al doilea mandat, aşa că acesta exercita o şefie numită tehnică. Acum trei decenii, şeful OSA fusese garda de corp a primului preşedinte al Bosniei independente, Alija Izetbegovic, tatăl actualului şef al SDA.
Noul scandal de la Sarajevo confirmă diagnosticul dintr-un editorial veridica.ro, potrivit căruia Bosnia, gaura neagră a Europei, este, de fapt, un proiect rămas la mijloc sau mai curând mai multe proiecte întrerupte. După sângerosul război intercomunitar din anii 90, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale, precum OSA. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să se intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.
În Bosnia, unde peste 100 de mii de oameni au fost ucişi în războiul intercomunitar din anii '90, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune. Emulați de aderarea Croației la NATO, unii lideri de la Sarajevo pledează pentru un pas similar din partea Bosniei, în timp ce comunitatea sârbă, foarte legată de Belgrad și Moscova, se opune categoric. "Colaborarea cu NATO este acceptabilă, dar nu şi aderarea la această alianţă militară" - afirma Dodik la începutul anului. "Repet de luni de zile acelaşi lucru, pentru a înţelege în sfârşit şi cei care pledează pentru aderare, că nu va veni nimeni din afară să ne oblige să acceptăm aşa ceva" - a mai spus el. Dodik a adăugat că toate statele, inclusiv Serbia, au o anumită formă de colaborare cu NATO. "Înainte şi Rusia a colaborat cu NATO. În acest moment relaţiile sunt îngheţate, dar în viitor este posibilă o anumită formă de colaborare" – crede membrul sârb al preşedinţiei bosniace.
