
Șefa dreptei radicale franceze, Marine Le Pen, se va întâlni, în curând, în Ungaria, cu premierul conservator Viktor Orban – au anunțat surse din partidul acesteia, Reuniunea Națională, preluate de agențiile de presă. Ea afirmă că discuțiile cu Orban vor face să avanseze proiectul numit al reformării Europei, lansat de formațiunile celor doi și alte numeroase partide radicale de dreapta. Comentatorii spun că întâlnirea va avea și o miză propagandistică, într-un moment preelectoral important pentru ambii politicieni. Partidul lui Viktor Orban, FIDESZ, se confruntă, în premieră, cu un cartel al opoziției unite înaintea alegerilor parlamentare, iar pe culoarul potențialilor prezidențiabili de extremă dreapta din Franța Marine Le Pen pare eclipsată de ceva timp de publicistul Eric Zemmour.
Numeroși lideri naționaliști de pe continent au semnat, în iulie, o declarație comună prin care se delimitează categoric de cei pe care îi numesc mondialiști, de genul președintelui francez Emmanuel Macron, rivalul Marinei Le Pen la scrutinul prezidențial de anul viitor. Semnatarii acuză Uniunea Europeană că n-a încetat să-și urmeze calea federalistă și că se îndepărtează de popoarele țărilor membre. Alături de Reuniunea Națională și FIDESZ, la declarație subscriu Liga italiană, condusă de fostul ministru de Interne Matteo Salvini, partidul Lege și Justiție (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, la putere în Polonia, extrema dreaptă spaniolă Vox, condusă de Santiago Abascal, sau Fratelli d'Italia, neo-fascist, al Georgiei Meloni.
Încă din aprilie, Orban, Salvini și premierul polonez, Mateusz Morawiecki, au anunțat, la Budapesta, că pregătesc lansarea unei noi familii politice europene de dreapta. Partidele celor trei se revendică de la respectul față de suveranitatea naţională, valorile creștine și familia tradițională și sunt foarte critice față de politicile Bruxellesului privind migrația și statul de drept. În Parlamentul European, după ce a părăsit Partidul Popular (PPE), FIDESZ al lui Orban e neafiliat vreunui grup, Lege și Ordine (PiS) al lui Morawiecki face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), iar Liga lui Salvini din cel numit Identitate şi Democraţie (ID).
Analiștii amintesc că tentativele anterioare de sincronizare a partidelor de exterma dreptă, eurosceptice și naționaliste au eșuat. Salvini spune că, dacă s-ar produce fuziunea celor două grupuri de drepta radicală din Parlamentul European, CRE și ID, acestea ar deveni a doua cea mai mare familie politică, după populari, și ar avea o influență crescândă. Extrema dreapta e divizată chiar și în Italia, unde Liga lui Salvini, membră ID, a intrat în noul guvern, condus de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în timp ce Frații Italiei (CRE), partid cu origini neo-fasciste, condus de Giorgia Meloni, a rămas în opoziție. Orban cultivă relații strânse cu Kremlinul, s-a opus sancțiunilor comunitare împotriva Rusiei și, în premieră pentru Uniunea Europeană, a cumpărat vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V produs de ruși. Salvini, la rândul său, e un apologet al politicilor lui Vladimir Putin, iar Marine Le Pen e frecvent acuzată în Franța de legături subterane cu Kremlinul.