Donații
Veridica.md
Absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero, arată Consiliul Fiscal în opinia despre rectificarea bugetară. Potrivit datelor instituției, România nu a atras aproape nici un euro din fondurile de coeziune și structurale în valoare de peste 30 de miliarde de euro care i-au fost alocale.
O situație dificilă se înregistrează și în cazul PNRR, unde România a atras doar 2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld. euro împrumuturi din totalul de aproape 27 miliarde euro alocate.
Ce spune Consiliul Fiscal
Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 miliarde de euro. Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 miliarde de euro, este încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană. Aferentă îndeplinirii a 76 jaloane și ținte cu termenele de realizare în trimestrele III și IV din anul 2022, această cerere a fost depusă cu întârziere de 9 luni față de calendarul inițial. „Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată raportul citat.
Întârzieri în implementarea PNRR
Implementarea PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore. Până în prezent, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, România a primit prefinanțări de 2,1 miliarde de euro pe componenta granturi și 1,9 miliarde de euro pe componenta împrumuturi, reușind să obțină aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată care însumează 5,3 miliarde de euro. Acestea reprezentintă o rata de absorbție de sub 20%, la jumătatea perioadei.
Riscuri pentru România
România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă, mai precizează Consiliul Fiscal. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB-ul pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).
