Alegătorii elveţieni vor decide luna viitoare prin referendum dacă ţara va adopta o formă mai restrictivă de neutralitate, care ar împiedica impunerea de sancţiuni sau cooperarea cu NATO. Afişe cu porumbei ai păcii care le cer alegătorilor să respingă războiul au apărut peste tot în ţară, într-o campanie costisitoare care a câştigat sprijinul Kremlinului, dar a stârnit temeri că Elveţia s-ar putea izola de vecinii europeni. Sondajele de opinie sugerează totuşi că alegătorii vor respinge propunerea cu 62%, dar sumele mari cheltuite de promotorii schimbării ar putea echilibra rezultatul. Neutralitatea elvețiană, recunoscută pe plan internațional din 1815 și inclusă în constituția țării din 1848, a ținut Elveția în afara ambelor războaie mondiale. Partizanii de dreapta ai neutralităţii întărite susţin însă că acest statut embelmatic a fost subminat odată cu adoptarea sancţiunilor împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina. Ministerul rus de externe a intervenit prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zaharova, care a criticat Elveția pentru alinierea sancțiunilor sale cu cele ale UE. „În termeni juridici, «neutralitate flexibilă» înseamnă nicio neutralitate”, a declarat Zaharova, care se află ea însăși sub sancțiunile elvețiene. Susţinătorii schimbării vor să se prevadă în constituţie că Elveția nu poate adera sau coopera cu nicio alianță militară sau de apărare, decât dacă este atacată și că se abține de la adoptarea oricăror sancțiuni care nu sunt aprobate de ONU.
