Moscova a avertizat, joi, NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei Nord-Atlantice, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice. Fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, susține că, după admiterea în NATO a celor două state scandinave, nu se va mai putea vorbi despre o Baltică liberă de arme nucleare, fiindcă, mai pretinde el, echilibrul trebuie restabilit.
Suedia și Finlanda resping pretențiile rusești
Analiştii amintesc că, încă de anul trecut, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa. Finlanda a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare. La rândul său, ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a afirmat că scopul acestei solicitări e crearea unei sfere ruseşti de influenţă, în care Moscova să facă regulile. Suedia ar fi, la rîndul ei, afectată, apreciază Hultqvist.
Suedezii care vor în NATO sunt majoritari
În premieră, suedezii care doresc admiterea ţării lor în NATO au devenit majoritari – relevă rezultatele unui sondaj de opinie. Analiştii constată că, după declanşarea crizei din Ucraina, care a culminat, pe 24 februarie, cu invazia rusească, numărul adepţilor NATO a crescut cu nouă procente şi a atins 51%, iar al celor care se opun candidaturii la Alianţa Nord-Atlantică a scăzut cu 10%, până la 27 de procente. Indecişii rămân la o cotă relativ constantă, 22%. După încheierea Războiului Rece, suedezii s-au apropiat, progresiv, de Alianţă. Actualul guvern social-democrat de la Stockholm nu doreşte integrarea, dar există partide suedeze care pledează pentru ceea ce numesc opţiunea NATO.
Finlandezii cer renunțarea la neutralitate
Războiul din Ucraina a modificat şi atitudinea opiniei publice din Finlanda vecină Suediei. Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă că şi finlandezii pro-aderare au devenit majoritari. Presiunea din societate i-a obligat şi pe deputaţii de la Helsinki să includă dosarul NATO pe agenda dezbaterilor parlamentare. Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Austria, Cipru, Irlanda, Malta şi Suedia.
