
Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut omologului său belarus, Aleksandr Loukașenko, să solicite cât mai rapid plecarea din țara sa a trupelor rusești, despre care a spus că poartă un război nedrept în Ucraina. Potrivit unui comunicat al președinției de la Paris, Macron și-a exprimat speranța că Minskul nu-i va autoriza pe ruși să desfășoare arme nucleare pe sol belarus și va refuza să devină un complice și un vasal al Moscovei.
În septembrie 2021, Lukașenko și omologul său rus, Vladimir Putin, au anunțat aprofundarea integrării economice dintre țările lor. În cursul întâlnirii de la Kremlin, ei au semnat 28 de programe despre care spun că vor consolida uniunea statală Rusia-Belarus, prin unificarea legislației privind diferite sectoare ale economiei și prin crearea unor piețe financiare și energetice comune. Cea a gazului, de pildă, ar trebui să devină funcțională încă din 2023. Putin afirmă că pachetul de programe va permite și realizarea unor politici industriale și agricole comune.
El a ținut să precizeze că nu se poate vorbi de o integrare politică mai adâncă și că, pentru aceasta, e nevoie mai întâi de o bază economică. La rândul său, Lukașenko, despre care analiștii amintesc că ține mult la suveranitatea ce-i permite să-și oprime poporul, a respins, din nou, ipoteza unei fuziuni între cele două țări. Opoziţia din Belarus se teme, totuși, că preşedintele ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională, în schimbul protecţiei pe care i-o acordă Rusia. Cedările ar putea include, spune opozantul Pavel Latuşko, crearea unei baze militare ruseşti în Belarus sau renunţarea la moneda naţională, rubla belarusă, în favoarea celei ruseşti.
Creată oficial în 1999, ca o alianță politică și economică, uniunea statală dintre cele două republici slave ex-sovietice a rămas mult timp o formă fără fond. Moscova și Minskul au avut și dispute, legate, mai ales, de dosare energetice. Relațiile dintre Putin și Lukașenko s-au consolidat, însă, după ce Moscova l-a susținut necondiționat pe liderul autoritar belarus, supus unei contestări vehemente acasă, în urma realegerii sa, foarte probabil trucată, din 2020. În plus, cooperarea bilaterală e considerată o ieșire din strânsoarea sancțiunilor impuse de Occident ambelor țări.