Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta modalități de consolidare a sprijinului acordat Ucrainei și de îmbunătățire a răspunsului Alianței la multiplele incursiuni rusești pe cerul european. Intruziunea a aproximativ douăzeci de drone rusești în spațiul aerian polonez în septembrie a forțat NATO să doboare trei dintre ele, o premieră de la crearea sa în 1949. Câteva zile mai târziu, avioane de vânătoare NATO au escortat trei MiG-uri rusești în afara cerului estonian după o intruziune care a durat o perioadă record de 12 minute.
Măsuri de apărare aeriană a aliaților
Pentru a consolida supravegherea flancului estic, NATO a lansat luna trecută opreațiunea Santinela de Est, dar mai multe țări consideră că trebuie făcute mai multe prin îmbunătățirea răspunsului și furnizarea mai multor resurse. Prin urmare, NATO are în vedere rafinarea regulilor sale de angajament, oferind comandamentului său militar mai multă flexibilitate. Ideea este de a simplifica regulile care se bazează pe sisteme diferite și uneori limitează capacitatea de acțiune a comandamentului militar al Alianței. „Când lucrurile se complică, când F-35-urile sunt în aer, trebuie să te asiguri că toată lumea înțelege clar care sunt regulile”, a explicat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans. Uniunea Europeană, ai cărei miniștri ai apărării se vor întâlni după ședința de la NATO a propus un „zid” anti-drone pentru a face față acestei situații. secretarul general al Alianței, Mark Rutte a dat asigurări că NATO este în favoarea acestei măsuri, dar susrse diplomatice spun că Alianța trebuie să rămână la conducere și să indice UE ce trebuie făcut.
Sprijin suplimentar pentru Ucraina
La sosirea la sediul NATO, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth a îndemnat țările europene și Canada să contribuie mai mult la sprijinul acordat Ucrainei în cadrul programului Purl. Această inițiativă, lansată de Washington, permite Kievului să achiziționeze arme americane finanțate de europeni. Presată să contribuie și ea la acest program, Franța a refuzat până acum să facă acest lucru. Noul ministru al Apărării, Catherine Vautrin, care participă la prima sa reuniune NATO, nu a menționat problema la sosirea sa la Bruxelles. „Pacea se realizează atunci când suntem puternici, nu atunci când folosim fraze grandioase sau predici. O realizăm atunci când avem capacități reale, solide, pe care adversarii le respectă”, a insistat Hegseth.
NATO lasă SUA decizia furnizării de rachetele cu rază lungă de acțiune
Miniștrii apărării din Alianță se vor întâlni, de asemenea, cu omologul lor ucrainean, Deni Șmîhal pentru un prânz de lucru și o reuniune a Grupului de Contact privind Ucraina. Este o ocazie pentru ministrul ucrainean de a reaminti țărilor Alianței Europene necesitatea de a-și consolida sprijinul. În cadrul programului Purl, Kievul a primit deja două tranșe de ajutor în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, finanțate de Olanda și de țări scandinave. Germania și Canada s-au angajat să finanțeze încă două tranșe, fiecare în valoare de 500 de milioane de dolari, iar Kievul speră că încă două tranșe vor fi finalizate rapid, iar Mark Rutte a vorbit azi despre „noi anunțuri”. Președintele american Donald Trump a spus că ia în considerare să livreze Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune și urmează să se întâlnească vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Secretarul general NATO a spus însă că miniștrii nu au în plan o decizie privind furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei. „Această decizie vine de la Casa Albă, dar considerăm că armele cu rază lungă de acțiune sunt esențiale pentru Ucraina și ar avea un impact clar”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen.
