Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că a convenit cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, ca dialogul dintre țările lor să să continue. Cei doi au avut o întrevedere în marja summitului NATO de la Bruxelles, iar Erdogan a afirmat că nu nevoie de mediatori terți pentru comunicarea dintre Ankara și Atena. Formal aliate în NATO, dar inamici seculari, Turcia și Grecia sunt despărțite de un lung șir de divergențe. În mai, autoritățile de la Atena au reacționat furioase la declarațiile ministrului turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, care a mers în provincia Tracia, din nord-estul Greciei, pentru a se întâlni cu membrii însemnatei comunități musulmane. Potrivit lui Cavusoglu, aceasta este o minoritate turcă în statul vecin, pe care Ankara o susține hotărât în lupta sa pentru drepturi civile. Grecia îi califică pe cei circa 120 de mii de minoritari din Tracia drept greci de confesiune musulmană și de diferite etnii. Ministerul de Externe de la Atena a comunicat că respinge categoric ceea ce a numit tentativele repetate ale Turciei de a deforma această realitate, ca și alegațiile fără fundament privind încălcarea drepturilor unor cetățeni ori discriminarea acestora. Musulmanii din Tracia au obținut statutul de minoritate în Grecia în urma Tratatului de la Lausanne, din Elveția, care, în 1923, a pus capăt războiului dintre cele două țări, purtat în prelungirea primei conflagrații mondiale. În aprilie, Cavusoglu și omologul său grec, Nikos Dendias, au polemizat public, pe mai multe teme, în timpul unei conferințe comune de presă la Ankara. Ei și-au etalat, în termeni vehemenți, părerile opuse legate de frontierele maritime, migranți și tratamentul aplicat de guvernele lor minorităților. Grecia și Turcia sunt, în continuare, divizate de toate aceste dosare, iar comentatorii spun că discuțiile dintre Dendias și Cavusoglu n-au rezolvat nimic. Tensiunile s-au agravat anul trecut, după ce turcii au operat foraje în apele teritoriale grecești din estul Mării Mediterane, unde există importante zăcăminte de hidrocarburi. Grecia și-a anunțat, de altfel, intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. În plus, termenul de efectuare a serviciului militar va creşte de la 9 la 12 luni, ca parte a unui plan de ''consolidare a forţelor armate'' – anunţa, încă din ianuarie, ministrul elen al Apărării, Nikos Panagiotopoulos. El a precizat că decizia intră în vigoare din luna mai şi survine într-un context de tensiuni sporite cu Turcia. Durata serviciului militar va putea fi menţinută, potrivit lui Panagiotopoulos, la 9 luni doar pentru recruţii care optează să fie trimişi în zonele de frontieră cu Turcia, în special în regiunea râului Evros şi pe anumite insule din Marea Egee.
