Influentul ministru ucrainean de Interne Arsen Avakov a demisionat din funcția pe care o ocupa de șapte ani, record de longevitate într-o țară mai curând marcată de instabilitate guvernamentală. El nu a precizat motivele demisiei, dar media de la Kiev, citate de agențiile internaționale, speculează că însuși președintele Volodimir Zelenski i-ar fi cerut să plece din guvern.
Fost om de afaceri foarte bogat, Avakov a preluat portofoliul Internelor în februarie 2014, după revolta pro-occidentală de la Kiev, cunoscută drept Euro-Maidan și soldată cu fuga fostului președinte filorus Viktor Ianukovici. A fost singurul ministru care și-a păstrat postul în tot acest interval, sub diferiți premieri și doi președinți, Petro Poroșenko și Zelenski. Pe lângă poliție, Avakov controla garda națională, grănicerii și serviciile de urgență, adică, remarcă analiștii, sute de mii de funcționari înarmați, ceea ce i-a conferit o putere însemnată în statul ucrainean. Opoziția și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului l-au acuzat frecvent de corupție și de tolerarea numeroaselor abuzuri comise de forțele de ordine. Lansată cu mare pompă în 2015 și sprijinită de partenerii occidentali ai Kievului, reforma poliției ucrainene a rămas literă moartă.
Luna trecută, președintele american, Joe Biden, declarase că orice discuţie despre apropierea Ucrainei de Alianţa Nord-Atlantică, cerută insistent de Zelenski, trebuie precedată o mai viguroasă combatere a corupţiei. În aprilie, Statele Unite au criticat destituirea de către guvernul ucrainean a șefului grupului energetic național Naftogaz, Andrii Koboliev, cotat drept un reformator și un vârf de lance în așa-numitul război al gazelor purtat contra gigantului rus Gazprom. Odată cu el, a fost concediat întregul consiliu de administrație al concernului. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, citat de agențiile de presă, a spus că Washingtonul e profund neliniștit de această decizie, care ar trăda dispreț față de practicile unei guvernanțe echitabile și transparente. Price a mai spus că plecarea lui Koboliev pune în pericol progresele cu greu obținute în domeniu. Statele Unite, a adăugat el, vor continua să sprijine reformarea instituțiilor ucrainene, dar a insistat că și decidenții de la Kiev trebuie să se implice.
Considerat un protejat al americanilor, Koboliev a fost numit în fruntea Naftogaz în 2014, imediat după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea și cu puțin înainte de declanșarea rebeliunii separatiste pro-ruse din estul țării. Experții spun că s-a luptat cu succes pentru a reduce dependența Ucrainei de livrările de gaz rusesc și că a reușit să reformeze concernul, până atunci măcinat de corupție, căruia i-a imprimat transparență și rentabilitate.
