Hackerii cu legături în Rusia au spart, între septembrie 2024 și martie 2026, aproape 300 de conturi de e-mail aparținând mai ales autorităţilor din Ucraina, dar şi din România, Bulgaria, Grecia și Serbia, arată o analiză a Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice.
Zeci de conturi ale Forțelor Aeriene Române, sparte de hackeri
Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan și Departamentul de Justiție al SUA au anunțat că FBI, împreună cu mai multe instituții din 15 state, printre care Serviciul Român de Informații, au destructurat un atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale. Potrivit SRI, serviciul de spionaj rus GRU „a compromis o gamă largă de entități de la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental”. Astăzi, Reuters transmite că, în România, hackerii au compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, printre care se numără câteva aparținând bazelor aeriene NATO și cel puțin contul un ofițer militar de rang înalt. Ministerul Apărării din România nu a răspuns solicitărilor de declarații, mai notează Reuters.
Atacuri cibernetice şi în Balcani
Datele arată, de asemenea, că spionii au compromis 27 de căsuțe de e-mail gestionate de Statul Major General al Apărării Naționale Elene, cel mai înalt organism militar al Greciei. Printre cei piratați s-au numărat atașații militari greci din India și Bosnia, precum și căsuța de e-mail destinată publicului a Centrului de Sănătate Mentală al Forțelor Armate Comune din Grecia. În Bulgaria, hackerii au pătruns în cel puțin patru căsuțe de e-mail aparținând unor oficiali locali din provincia Plovdiv, unde se presupune că interferența rusă ar fi dezactivat serviciile de navigație prin satelit înaintea unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anul trecut. Datele arată, de asemenea, că spionii au piratat conturile unor academicieni și oficiali militari din Serbia, un aliat tradițional al Rusiei. Nici Ministerul Apărării din Serbia nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Ţintele din Ucraina
Analiza citată mai arată că, în Ucraina, hackerii au vizat probabil forțele de ordine, fie pentru a fi cu un pas înaintea anchetatorilor care lucrează pentru a demasca spionii Moscovei, fie pentru a aduna informații potențial compromițătoare despre înalți oficiali de la Kiev. Hackerii au pătruns în conturile gestionate de Parchetul Specializat în Domeniul Apărării, un organism de război înființat pentru a combate corupția și a demasca spionii din armata ucraineană. De asemenea, aceștia au vizat Agenția de Recuperare și Gestionare a Activelor din Ucraina (ARMA), care supraveghează activele confiscate de la infractori și colaboratori ruși, precum și Centrul de Formare a Procurorilor din Kiev. Printre victime s-a numărat și Yaroslava Maksymenko, care era șefa ARMA la momentul respectiv, arată datele analizate. La Centrul de Formare a Procurorilor, datele arată că hackerii au pătruns în căsuțele de e-mail ale a 44 de angajați, inclusiv una aparținând directorului adjunct al centrului, Oleg Duka.
Se mai presupune că rușii au furat date de la cel puțin un angajat de rang înalt al Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), care a anchetat unele dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din Ucraina, inclusiv unul care a dus, în luna noiembrie, la demisia lui Andrii Iermak, principalul negociator al președintelui Volodimir Zelenski. Maksymenko, Duka, ARMA, SAPO și procurorii nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters, dar Echipa de Răspuns la Incidente Cibernetice din Ucraina a declarat că este la curent cu atacul și a investigat deja unele dintre compromiterile identificate de analişti.
