
Președintele AUR, George Simion, a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională rezultatul alegerilor prezidențiale din 18 mai. „Vreau să vă anunț că, așa cum Călin Georgescu a fost scos pe nedrept din competiția electorală și alegerile au fost anulate de CCR, nejustificat, care nu se baza pe dovezi, noi vom contesta la Curtea Constituțională alegerea lui Nicușor Dan, din exact aceleași motive pentru care ei au anulat alegerile în decembrie. Nu pentru a fi președinte m-am înscris la sfârșitul lunii martie în această competiție, ci pentru a restabili dreptatea”, a transmis Simion, într-un mesaj video pe pagina sa de Facebook.
Contestația, depusă la „presiunea” susținătorilor
Candidatul AUR la alegerile prezidențiale a adăugat că susținătorii săi i-au cerut să facă acest lucru, menționând că va acționa pe căi legale „și intern și internațional”. „Eu ca și competitor electoral voi scrie Curții Constituționale și voi cere anularea alegerilor. De ce? Pentru că a fost vorba de cumpărare de voturi! 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai, pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni care au fost diabolizați pe nedrept în ultima săptămână”, a susținut Simion, fără a prezenta nici o dovadă în sprijinul propriilor afirmații.
Amenințări voalate
Liderul AUR a spus că l-a felicitat pe Nicușor Dan, pentru că „iubesc România, iubesc poporul român și nu îmi doresc vreodată să văd vărsare de sânge în țara noastră, care să justifice haosul și preluarea puterii de către unii”. Fără să explice la ce „vărsare de sânge” se referă și cine ar fi putut provoca haos în țară, fostul candidat și-a continuat discursul invocând grave ingerințe în procesul electoral inclusiv din partea Franței.
El a folosit drept argument, declarația fondatorului aplicației de mesagerie Telegram, rusul Pavel Durov, care a afirmat că serviciile secrete franceze i-ar fi cerut să cenzureze sau să elimine complet „vocile conservatoare” românești care activau pe rețeaua sa. Simion a cerut autorităților audierea lui Durov, care, la rândul său, și-a exprimat disponibilitatea de a depune mărturie în fața instanțelor românești, într-o postare pe X, pentru „a ajuta democrația românească”.
Franța neagă orice acuzație de ingerință electorală în România
Ministerul francez al Afacerilor Externe a respins „categoric” acuzațiile „total nefondate” privind „presupusa ingerință a Franței în alegerile prezidențiale din România”. Diplomația de la Paris a precizat că „primul tur al alegerilor prezidențiale din România din decembrie anul trecut a fost anulat în mod suveran de către autoritățile române competente, ca urmare a unor ingerințe digitale și financiare foarte reale ale unor actori legați de Rusia, iar investigațiile ulterioare ale autorităților române și ale Comisiei Europene au confirmat ulterior gravitatea acestei ingerințe, inclusiv manipularea algoritmului TikTok”.
Și serviciile secrete franceze (DGSE) au respins acuzațiile, arătând că oficialii săi s-au întâlnit de mai multe ori de-a lungul anilor cu Durov doar „pentru a-i reaminti ferm responsabilităţile companiei sale şi ale sale personale în prevenirea ameninţărilor teroriste şi a pornografiei infantile”. DGSE „respinge cu fermitate acuzaţiile că, cu aceste ocazii, s-ar fi solicitat interzicerea conturilor legate de orice proces electoral”, a afirmat agenţia.
Pavel Durov
Pavel Durov se află în prezent sub control judiciar în Franţa, având ca reşedinţă declarată luxosul hotel Crillon din Paris, după ce a fost plasat sub anchetă oficială pentru presupuse activităţi de crimă organizată pe Telegram. El a fost arestat pe un aeroport de lângă Paris în luna august a anului trecut și ulterior a fost pus sub anchetă oficială, cu interdicția de a părăsi Franța. În martie, el s-a întors temporar în Dubai, unde locuiește de mai mulți ani.
Durov, posesor și al cetățeniei franceze și a EAU, a devenit din ce în ce mai critic la adresa autorităților franceze, în ultima perioadă. Potrivit Politico, săptămâna trecută, autoritățile franceze i-au respins acestuia solicitarea de a călători în SUA pentru „negocieri cu fondurile de investiții”.