Volodimir Zelenski a admis că ucrainenii nu au vreun motiv să lupte în război pentru nu dețin averi ca oligarhii, au existențe precare și sunt înglodați în datorii, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, mesajul lui Zelenski este scos din context, acesta vorbind pentru militarii ruși care participă la invazie fără să aibă „iahturi și bănci”.
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Ministru: toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, continuă și în 2023.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Chișinăul confirmă existența unor activități destabilizatoare.
Kievul pledează pentru livrarea de avioane de luptă și arme cu care să-i poată alunga pe ruși.
Kievul este încrezător că va primi anul acesta avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
Este pentru prima dată când şeful statului părăsește teritoriul ucrainean, după vizita sa de câteva ore de pe 21 decembrie la Washington.
Deputatul David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial Servitorul Poporului, susține că schimbarea de la Apărare e în așteptare și nu se va produce până la sfîrșitul săptămânii.
Volodimir Zelenski este așteptat să se adreseze Parlamentului european și să se alăture liderilor UE la un summit special.
Fostul premier israelian Naftali Bennett vorbește despre întâlnirea sa cu președintele rus din martie, anul trecut.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
El crede că „visul unei Europe pașnice nu poate fi realizat decât (împreună) cu Ucraina și numai prin înfrângerea Rusiei”.
Peședintele Zelenski le mulțumește oamenilor legii, dar spune că este nevoie de schimbări instituționale.
Kievul cere insistent avioane de luptă și rachte cu rază mai lungă de acțiune.
Autorităţile ucrainene acuză Moscova că-i ţine captivi pe refugiaţi şi-i obligă să-şi ia cetăţenie rusă.
Pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev.
Ministrul Oleksii Reznikov respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi cumpărat la suprapreț hrană pentru armată.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Din 57 de mii de femei înrolate, pe front au mai rămas vreo 6 mii, celelalte fiind ucise sau luate în prizonierat, scrie presa rusă, acuzându-l pe președintele Volodimir Zelenski că-și ucide propriul popor în războiul ruso-ucrainean. În realitate, potrivit datelor Ministerului Apărării al Ucrainei, în război au fost ucise doar 101 femei, iar multe din cele înrolate nu au ajuns pe front, ci fac parte din structurile auxiliare ale armatei aflate în diferite regiuni ale țării.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Zelenski, remarcă media internaționale, călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar deplasarea sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
O nouă conferința de sprijin pentru Kiev e programată, marți, la Paris.
Situația de pe câmpul de luptă va fi, în general, statică anul viitor – mai apreciază sursa citată, care crede că nici armata rusă, nici cea ucraineană nu se vor prăbuși.
Consecvență la Kremlin: „Știți că este teritoriu al Federației Ruse.”
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Volodimir Zelenski acuză Rusia că amplifică efectele schimbărilor climatice prin războiul împotriva țării sale.