Kievul susține că este o măsură neprietenoasă din partea unuia din principalii aliați.
Kievul spune că scufundarea crucișătorului rusesc Moskva arată că are capacitatea de a lovi ținte pe mare.
Ca membră a Curții Penale Internaționale, țara gazdă ar trebui să-l aresteze de cum ajunge, fiindcă a deportat copii ucraineni.
Mass-media online rusești apropiate serviciilor de securitate scriu că un depozit de muniții este în flăcări.
Washingtonul promite tot ajutorul într-un moment important al războiului.
Acesta este condus de un personaj care a girat și a participat la acțiuni ale partidului populist pro-moscovit Șor, ulterior scos în afara legii, în timp ce subalternii săi erau foarte activi în Transnistria separatistă și în Găgăuzia.
Rusia și-ar fi concentrat forțele în direcția orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde trupele ucrainene rezistă.
Reacție la Kiev: „o dovadă în plus” că Rusia „dorește să pună în pericol viața a 400 de milioane de oameni din diverse țări, care depind de exporturile de alimente ucrainene”.
Kievul acuză Moscova că a deportat mii de copii din teritoriile ocupate. Rusia susține că i-a ferit din calea luptelor.
Șeful Pentagonului promite tot ajutorul, într-un moment cheie al războiului.
Rusia s-a retras din acordul cerealier prin Marea Neagră și a bombardat imediat portul Odesa, pe care îl blochează.
Traseul alternativ propus de oamenii Moscovei are de 400 kilometri și trece prin teritorii afectate de lupte.
Ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar, spune că de la lansarea contraofensivei au fost recuceriți în total 210 km2.
Rusia spune că înţelegerea nu i-a respectat până acum condiţiile.
Înţelegerea expiră astăzi iar Moscova spune că prelungirile anterioare nu i-ar fi rezolvat cerinţele.
Deși nu a avansat o dată certă pentru începerea antrenamentelor, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că proiectul va fi unul de succes.
Kievul va întreba oficial Turcia și ONU dacă sunt gata să continue cu partea lor din acord.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Neo-naziști recrutați de ucraineni ar fi vrut să le omoare pe propagandista Kremlinului Margarita Simonian și pe influenserița Ksenia Sobciak, critică la adresa invaziei, fiica fostului edil din Sankt Petersburg, căruia președintele Vladimir Putin i-a fost subaltern la primărie.
Vadim Konoşcenok este acuzat de justiția americană că a jucat un rol central în cadrul unui grup care a furnizat ilegal Rusiei, folosind companii-paravan, componente electronice sensibile și muniție „destinate invadării ilegale și neprovocate a Ucrainei”.
Pe 24 iunie, patronul lor, Evgheni Prigojin, în conflict cu ierarhia militară rusă, a lansat o rebeliune la care a renunţat după 24 de ore.
Puţini lideri asitatici au mers până acum în Ucraina
Pentru a face parte din UE și NATO, Ucraina va accepta să fie alipită Poloniei, potrivit propagandei ruse, care interpretează intenționat greșit o serie de evenimente politico-diplomatice recente.
Peste 17 mii au venit doar joi.
În ajun, serviciul federal de securitate a arestat un transsexual care trimitea bani armatei ucrainene.
Moscova susține că o dronă ucraineană a lovit orașul Kurchatov, unde se află o centrală nucleară.
Este primul ajutor militar în echipament greu dat Kievului de noul guvern de la Sofia.
Kremlinul neagă că ar fi făcut o declarație pe această temă.
Suspectul, Serghei Denisenko, și-a asumat crima, dar a precizat că resorturile acesteia sunt personale și că „nu lucrează” cu serviciile secrete ucrainene.
Suspecta sau suspectul este administratorul unui proiect ce a organizat transferuri de bani către organizații din Ucraina, „cu scopul de a finanța” armata acestei țări.