Sprînceană ar fi transmis administrației americane „să ignore un pic mesajele României pro-Ucraina și pro-Franța”.
Deocamdată nu se cunosc motivele pentru care generalul Timothy Haugh și adjuncta sa au fost demiși.
Emisarul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev a declarat că unele „tipuri de garanții” ar putea fi acceptabile.
Dragoș Sprînceană se declară „apropiat al lui Trump” și pare a fi un anti-european convins, militând pentru încetarea sprijinului pentru Ucraina.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a guvernului francez, UE pregătește un răspuns în doi timpi.
Echipa lui Mike Walz a inițiat cel puțin 20 de discuții pe aplicația comercială Signal cu teme de securitate sensibile din întreaga lume.
În plus, țara noastră va fi afectată și de majorarea taxelor americane la importurile din sectorul auto.
Legea bipartizană prezentată în Senatul american prevede sancțiunile pe care SUA le vor aplica Rusiei refuză un eventual acord de pace.
Judecătoare Susan Crawford a câștigat un mandat de 10 ani la înalta instanță după un vot cu o prezență la urne record.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
Liderul de la Casa Albă sugerează că după concedierile masive din aparatul guvernamental Elon Musk se paote întoarce la afacerile lui.
Scrutinul are loc în două districte din Florida, stat dominat de republicani.
Războaiele mondiale au transformat SUA într-o „putere europeană”. Dorința de izolare față de Europa, alimentată și de suspiciuni și frustrări, a fost însă mereu prezentă printre americani.
Liderul de la Casa Albă a declarat că e „furios” pe președintele Putin pe care îl amenință cu tarife secundare la tot petrolul care iese din Rusia.
Pete Hegseth a mers la două întâlniri cu omologii săi militari împreună cu soția.
„Nu așa se vorbește cu un aliat apropiat”, a răspuns ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen noilor critici aduse de numărul 2 de la Casa Albă.
Prima convorbire dintre premierul canadian , Mark Carney și președintele american a fost una productivă.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții. Coaliția la putere din Estonia s-a rupt în martie, când social-democrații au fost îndepărtați din guvern. În același timp, în plan extern avea loc cea mai gravă răsturnare geopolitică de când țara și-a recâștigat independența. Schimbarea bruscă a politicii externe a SUA – presiunea asupra Ucrainei pentru a încheia pacea, dorința aparentă a administrației Trump de a-și îmbunătăți relațiile cu Rusia și amenințarea militară care se profilează asupra Europei de Est – este resimțită în mod deosebit de acut în Estonia.
Taxele ar urma să intre în vigoare pe 3 aprilie și afectează în primul rând Canada și Uniunea Europeană.
În comunicatele publicate de administrația Trump se arată că SUA, Rusia și Ucraina au convenit să asigure securitatea navigației în Marea Neagră.
Membrii acestui Consiliu analizează cum a ajuns un ziarist important să fie inclus în grupul de pe Signal, alături de vicepreședintele american.
Măsura este determinată de decizia SUA de reevaluare a programelor privind migrația.
Liderul de la Casa Albă a semnat ordinul executiv prin care instituția creată în 1979 trebuie să își încheie activitatea.
Nu este clar dacă decizia are legătură cu politica generală a noii administrații privind migrația sau cu anularea alegerilor prezidențiale din România.
Comisia europeană a anunțat joi că își amână contramăsurile ,în războiul comercial cu SUA, până la jumătatea lunii aprilie
Magistratul a invocat prevederi constituționale pe care consilierul multimiliardar al lui Donald Trump le-ar fi încălcat.
Ministrul german al apărării a declarat că pretențiile Moscovei cu privire la oprirea sprijinului militar pentru Ucraina sunt inacceptabile.
După o convorbire care a durat aproape două ore între Vladimir Putin și Donald Trump, liderul de la Kremlin a fost de acord cu o încetare parțială a focului pentru 30 de zile asupra infrastructurii energetice.
Liderul de la Casa Albă a spus că a trebuit să forțeze Ucraina să facă ce trebuie.
Schimbările în politica SUA cu privire la problemele de securitate ale Europei au provocat frământări în Letonia. În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar. Ambele părți sunt însă de acord că Statele Baltice trebuie să se bazeze mai mult pe propriile eforturi.
Moscova vrea să se asigure că Ucraina nu va intra în NATO și că își va păstra neutralitatea.
