Frédéric Leclerc-Imhoff e al optulea jurnalist ucis în Ucraina după declanșarea invaziei ruse.
Aliat apropiat al Rusiei, Belarus a declarat că forţele sale armate nu iau parte la ceea ce Moscova numeşte „operaţiunea sa specială” în Ucraina, dar a servit drept rampă de lansare pentru miile de militari ruşi care au invadat Ucraina pe 24 februarie, declanşând o agresiune militară care continuă.
Peste 6,8 milioane de oameni au fugit în străinătate din Ucraina, de teama războiului.
La începutul lunii aprilie, Statele Unite au impus, deja, constrângeri severe Sberbank, înghețându-i toate activele în contact cu sistemul financiar american și interzicându-i toate tranzacțiile cu clienți americani.
Catherine Colonna este demnitarul francez cu rangul cel mai înalt care vizitează Ucraina după începerea agresiunii ruse împotriva acestei ţări, pe 24 februarie.
Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz după invadarea Ucrainei: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţării în următorii câţiva ani şi modernizarea Bundeswehr, ale cărei echipamente sunt depăşite.
Graţie acestui sistem, Rusia va putea ocoli infrastructura de plată occidentală, iar plăţile vor fi făcute prin intermediul depozitarului central din Rusia – a explicat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.
Sănătatea și viața sa privată sunt subiecte tabu în Rusia, aproape niciodată discutate în public.
„În contextul tot mai multor informaţii credibile despre revolte în rândul forţelor ruse desfăşurate în Ucraina, lipsa unor comandanţi de pluton şi de companie cu experienţă şi credibilitate va duce în continuare la o scădere a moralului şi a disciplinei” – anticipează Ministerul britanic al Apărării.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că NATO este „gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice amenințare, indiferent din ce parte ar veni ea”.
Totalul a trecut de 1.066.000.
Creștere însemnată a fluxului de la frontiera României cu Republica Moldova.
„Înainte de declanșarea acestui război, niciunul dintre noi nu credea că va cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal” – a declarat o tânără de 32 de ani, care a trimis 100 de euro imediat după ce a fost lansată strângerea de fonduri.
El a afirmat că se roagă ca niciun obstacol temporar să nu poată distruge așa-zisa unitatea spirituală a popoarelor rus şi ucrainean.
Bombardat aproape zilnic de la începutul invaziei, Harkovul, al doilea oraș al ca mărime al țării, trăiește, de câteva săptămâni, într-o relativă normalitate, odată cu plecarea trupelor ruse în alte direcții.
Ușoară creștere a fluxului de refugiați la frontiera României cu Republica Moldova.
Instanța precizează că nu vizează o anumită țară, ci vrea să ajungă la adevăr despre toate crimele de război comise în Ucraina.
Presupunând că luptele continuă în a doua jumătate a anului 2022, PIB-ul Ucrainei s-ar putea contracta cu 40% din cauza prăbușirii exporturilor, consumului și investițiilor.
După ce a invadat Ucraina, Rusia a anunțat că a folosit acolo, în premieră, rachete hipersonice Kinjal, pe care, până atunci, doar le testase.
Fostul președinte Petro Poroșenko n-a fost lăsat să iasă din țară pentru o călătorie în Lituania, unde urma să participe la adunarea parlamentară a NATO.
Rezoluţia adoptată joi subliniază că agresiunea „constituie o situaţie excepţională, care afectează grav sănătatea populaţiei ucrainene şi care are repercusiuni asupra sănătăţii în regiune şi nu numai”.
S-a schimbat comerţul energetic global de război, în condiţiile în care Marea Britanie, SUA şi multe companii din UE au refuzat să cumpere ţiţei rusesc, forţând Moscova să caute cumpărători în Asia. India şi China au importat milioane de barili de ţiţei din Rusia, profitând de discounturile ridicate.
Comentatorii notează că Serghei Lavrov, diplomat sovietic de carieră, ajuns la 72 de ani și aflat în funcția de ministru rus de Externe din 2004 până acum, fără întrerupere, are un discurs tot mai monocord și, pe alocuri, halucinant.
Cei doi deputaţi ruși au fost apoi lipsiţi de dreptul de vot de către adunare pentru întreaga zi de vineri, cu 27 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Şeful grupului comunist din această adunare şi-a denunţat apoi colegii şi le-a promis „măsurile cele mai ferme” de represiune.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat săptămâna aceasta o majorare de 10% a pensiilor şi salariului minim, în ideea de a-i proteja pe ruşi de inflaţie, dar a dezminţit că aceste probleme economice au legătură cu ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Biserica subordonată, până acum, patriarhiei de la Moscova condamnă războiul, despre care amintește că este o încălcare a poruncii lui Dumnezeu „Să nu ucizi!”, și își exprimă compasiunea față de toți cei se suferă în urma invaziei.
Aproape 6.660.000 de oameni au fugit din Ucraina în străinătate, de teama războiului.
Rușii spun că Zagrebul sprijină ceea ce ei numesc regimul militar neonazist de la Kiev.
Turcia își reiterează obiecțiile.
Anunțul survine după ce, din cauza războiului din Ucraina vecină, în țară a fost instituită o nouă stare de urgență, în prelungirea cele legate de epidemia de COVID-19.
Într-o intervenţie susţinută la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kristalina Georgieva a mărturisit: „Am crescut de cealaltă parte a Cortinei de Fier, am urât asta. Şi pot să vă spun că mă înspăimântă că poate ne îndreptăm ca un somnambul după războiul fierbinte într-un alt război rece”.
Peste 6,6 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la debutul invaziei ruse, acum trei luni.