În teren, luptele continuă, iar Ucraina a revendicat noi victorii asupra trupelor ruse.
Precedată, la sfârșitul lunii trecute, de pseudo-referendumuri organizate în grabă și trecută, formal, prin Parlamentul bicameral rus, anexarea a fost respinsă de majoritatea copleșitoare a statelor lumii, care au promis că nu vor recunoaște niciodată noua așa-zisă graniță dintre Rusia și Ucraina.
El e arestat din aprilie, după ce a criticat, în repetate rânduri, invadarea Ucrainei.
Phenianul pretinde că pseudo-referendumurile care au prefațat anexarea au fost perfect legitime.
Femeia este acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Presa rusă însăși scria despre el că e „deosebit de crud și deosebit de prost.”
Președintele rus Vladimir „Putin își demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă de natură sovietică” – punctează probabila șefă a viitorului guvern de la Roma.
Președintele Egils Levits i-a avertizat pe oameni împotriva partidelor pro-Kremlin, apropiate importantei minorități de limbă rusă, care „au fost reticente să afirme clar cine este agresorul și cine este victima” în Ucraina.
Anterior, Congresul american a votat o nouă tranșă de ajutor, echivalând cu 12,3 miliarde de euro, pentru Ucraina, inclusiv 3,7 miliarde de euro sub formă de echipament militar.
În ultimii șapte ani, rușii au ucis acolo peste 21.000 de oameni.
Colegii săi recunosc „o lovitură precisă” a forțelor ucrainene.
Ambele părți confirmă că au fost uciși civili.
În mediile avizate, circulă butada potrivit căreia Transnistria e cel mai mare teritoriu din lume, fiindcă rușii se retrag de 23 de ani și încă n-au terminat.
Oamenii din țările apropiate geografic de Rusia și Ucraina sunt cei mai atașați de Alianța Nord-Atlantică: 91% Polonia, 88% România, 87% Lituania.
„Dragă Vladimir Vladimirovici (...) vă rog să luați în considerare problema aderării Republicii Populare Lugansk (...) ca subiect al Federației Ruse” - solicită liderul secesionist pro-moscovit din această regiune din estul Ucrainei, Leonid Pasecinik.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Gazoductul ruso-german Nord Stream 2 este „o armă geopolitică periculoasă a Kremlinului“ – avertiza, anul trecut, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Șeful comisiei responsabile cu selectarea lungmetrajelor rusești pentru celebrele premii americane, regizorul Pavel Ciuhrai, a denunțat, marți, o decizie luată „în spatele lui” și și-a anunțat demisia.
Prezența unei importante comunități etnice rusești în nordul Kazahstanului trezește temeri cu privire la ambițiile imperiale ale Moscovei asupra acestor teritorii.
„Există încă temeri că Rusia va închide complet robinetul de gaz către Europa pentru o perioadă mai lungă” - a explicat Executivul de la Haga.
Aşa „s-a născut un grup de patrioți” – susţine oligarhul Evgheni Prigojin.
Numai sâmbătă au venit peste zece mii.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, vorbește iar despre „abuzurile regimului neo-nazist" de la Kiev.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
Guvernul naționalist de la Budapesta continuă să critice strategia Uniunii Europene, despre care spune că are un impact devastator asupra economiei țărilor membre.
Potrivit ministrului de Interne, Denis Monastirski, „absolut toți” ucrainenii reveniți din prizonierat „au nevoie de reabilitare psihologică”.
Postarea pozelor de către ambasada rusă la Roma e calificată drept perfidă, fiindcă survine înaintea alegerilor parlamentare din Italia, programate duminică.
Sub controlul direct al președintelui Vladimir Putin, autoritățile au „scopul final de a crea o societate monolitică”, în care toți oponenții sunt sortiți să dispară de pe scena publică.
La „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, votul „nu poate fi liber sau corect” cât timp forțele ruse sunt acolo – subliniază miniștrii de Externe ai celor mai bogate șapte democrații ale lumii.
Potrivit analiștilor, preocupările cu privire la o potențială escaladare a războiului din Ucraina trimit investitorii în locuri sigure de refugiu, așa cum e dolarul.