În regiunea Donețk, rușii opun o rezistență puternică.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condamnat „ferm” atacurile.
Contraofensiva lor „a eșuat” - pretinde președintele rus, Vladimir Putin.
„S-a luat decizia de evacuare a populației pe o rază de 5 kilometri” – anunţă aşa-zisul guvernator din Crimeea anexată, Serghei Aksionov.
Numit de media internaţionale o figură cheie în relațiile dintre Kiev și Londra, diplomatul ar fi fost chemat acasă fiindcă l-ar fi criticat pe şeful statului.
Una dintre ultimele sale postări părea să-l atace, fără să-l numească, pe președintele Vladimir Putin: „un ins prăfuit, la putere de 23 de ani”.
„Relațiile Republicii Moldova cu diverse organizații internaționale, inclusiv cu NATO, reprezintă (o) decizie suverană și independentă.”
Moscova și Beijingul s-au apropiat suplimentar după declanșarea, pe 24 februarie 2022, a invaziei ruse din Ucraina, pe care regimul comunist chinez refuză să o condamne.
Patronul lor, Evgheni Prigojin, le-ar fi spus că nu vor mai lupta în Ucraina, fiindcă „ceea ce se întâmplă pe front este o rușine”, și le-ar fi cerut să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”
Trupele de invazie ar fi amplasat mine noi în apropierea porturilor ucrainene.
Ca membră a Curții Penale Internaționale, țara gazdă ar trebui să-l aresteze de cum ajunge, fiindcă a deportat copii ucraineni.
Mass-media online rusești apropiate serviciilor de securitate scriu că un depozit de muniții este în flăcări.
Acesta este condus de un personaj care a girat și a participat la acțiuni ale partidului populist pro-moscovit Șor, ulterior scos în afara legii, în timp ce subalternii săi erau foarte activi în Transnistria separatistă și în Găgăuzia.
Rusia și-ar fi concentrat forțele în direcția orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde trupele ucrainene rezistă.
Reacție la Kiev: „o dovadă în plus” că Rusia „dorește să pună în pericol viața a 400 de milioane de oameni din diverse țări, care depind de exporturile de alimente ucrainene”.
Traseul alternativ propus de oamenii Moscovei are de 400 kilometri și trece prin teritorii afectate de lupte.
Ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar, spune că de la lansarea contraofensivei au fost recuceriți în total 210 km2.
Neo-naziști recrutați de ucraineni ar fi vrut să le omoare pe propagandista Kremlinului Margarita Simonian și pe influenserița Ksenia Sobciak, critică la adresa invaziei, fiica fostului edil din Sankt Petersburg, căruia președintele Vladimir Putin i-a fost subaltern la primărie.
Vadim Konoşcenok este acuzat de justiția americană că a jucat un rol central în cadrul unui grup care a furnizat ilegal Rusiei, folosind companii-paravan, componente electronice sensibile și muniție „destinate invadării ilegale și neprovocate a Ucrainei”.
Pe 24 iunie, patronul lor, Evgheni Prigojin, în conflict cu ierarhia militară rusă, a lansat o rebeliune la care a renunţat după 24 de ore.
Peste 17 mii au venit doar joi.
În ajun, serviciul federal de securitate a arestat un transsexual care trimitea bani armatei ucrainene.
Suspectul, Serghei Denisenko, și-a asumat crima, dar a precizat că resorturile acesteia sunt personale și că „nu lucrează” cu serviciile secrete ucrainene.
Suspecta sau suspectul este administratorul unui proiect ce a organizat transferuri de bani către organizații din Ucraina, „cu scopul de a finanța” armata acestei țări.
În marja summitului NATO de la Vilnius, președintele american, Joe Biden, a dat asigurări că G7 va oferi Kievului o asistență semnificativă, până când ucrainenii vor putea adera la Alianța Nord-Atlantică.
Accesul pe piața europeană a ajutat semnificativ Republica Moldova, iar exporturile acesteia către UE au crescut de la 1,8 miliarde de euro în 2021 la 2,6 miliarde de euro în 2022.
Cuvântul „Lichidat”, scris cu litere roșii, a fost suprapus pe fotografia lui Stanislav Rjițki de pe site-ul Myrotvorets (făcător de pace), o vastă bază de date ale persoanelor considerate inamici ai Ucrainei.
Pentru Kremlin, summit-ul de la Vilnius al Alianței are un „caracter puternic anti-rus”, pentru Zelenski încurajează „teroarea” rusă.
La scrutinul legislativ anticipat de pe 11 iulie 2021, socialiștii și comuniștii au avut o listă comună.
Moscova a încălcat articolul 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează „dreptul la viață”.