Comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, a calificat situaţia ca fiind „absolut inacceptabilă”.
Acestea au vizat, între altele, regiunea Hmelnițki (vest), care găzduiește o mare bază aeriană.
Otrăvirea Mariannei Budanova a fost evocată întâi de media ucrainene, care citau surse anonime.
Kievul susține că trupele sale rezistă pe frontul de sud.
Numai joi au venit peste 7.300.
De mai bine de o lună, acest oraș industrial, aproape înconjurat de inamic, se confruntă cu atacuri necontenite din partea forțelor Moscovei.
„Sunt ucrainean, am apărat Ucraina (…) Acolo nu există terorism internațional" - a spus omul în iunie, la începutul procesului său.
Vestea a dat-o prezentatorul TV Vladimir Soloviev, un susținător necondiționat al Kremlinului.
Acesta și complicii săi fuseseră condamnați pentru uciderea rituală a patru adolescenți, pe care i-au mâncat.
Nici racheta rusească de croazieră X-22 nu și-a atins ținta și a aterizat într-o zonă deschisă.
Declarațiile ministrului Apărării, Serghei Şoigu, sunt contrazise și de bloggerii ruși de specialitate, și de experții militari neutri.
El susține că ucrainenii au comis crime împotriva civililor și că NATO le-a furnizat arme interzise, dar crede că Occidentul își va pierde, în cele din urmă, interesul pentru Ucraina.
Săptămâna trecută, cel puțin patru persoane au fost ucise în acel oraș, după ce Moscova a bombardat o clădire rezidențială.
Analiștii amintesc că Washingtonul este de departe cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Kiev, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, iar o diminuare a acestuia ar da o lovitură majoră Ucrainei.
După o pauză de 52 de zile, rușii au reluat atacurile aeriene asupra capitalei ucrainene la începutul acestei luni.
Potrivit experţilor militari, ei speră să lanseze un asalt mai amplu, pentru a sparge liniile rusești, care rezistă contraofensivei lansate de Kiev în iunie.
După luni de ocupație, Hersonul a fost eliberat, în urmă cu un an, de forțele ucrainene, dar armata rusă nu a încetat să lovească orașul aproape zilnic.
Relațiile dintre cele două ţări s-au deteriorat considerabil după 24 februarie 2022, când ruşii au invadat Ucraina.
Cu două zile mai devreme, Kremlinul a refuzat să comenteze informația.
Omul, rezident al regiunii Tiumen, din vestul Siberiei, ar fi colectat și transmis informații despre infrastructura militară din regiune către serviciile secrete ucrainene, în schimbul unei remunerații financiare.
Vecinii spun că „acolo nu locuiau soldați, ci doar civili”.
El se declară o victimă, urmărită penal din cauza opiniilor sale politice: „Anul Nou într-un centru de detenție, pentru că am criticat guvernul”.
Omul trebuia să stea după gratii până în 2030.
„Poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu russkii mir. E momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea furată de ocupația rusească”.
Moscova și Kievul refuză să comenteze.
Ar fi fost un „act de răzbunare” al grupărilor locale de rezistență.
Unii dintre aliații Kievului ar fi început să pună problema tratativelor de pace cu Moscova, fiindcă au constatat că, de un an, pe front nu există schimbări majore și sunt preocupați de capacitatea Occidentului de a mai susține Ucraina invadată.
Ambelor state candidate li se cere să combată corupția, iar Kievului să întărească standardele de protecţie a minorităţilor.