Diplomaţi greci şi turci au început, marţi, la Atena, o nouă rundă de discuţii asupra temelor sensibile din relaţiile bilaterale. Comentatorii notează că între cele două ţări, formal aliate în NATO, persistă neîncrederea, atât din cauza unor diferende istorice, cât şi a recentelor dispute asupra zonelor bogate în zăcăminte de hidrocarburi din Marea Mediterană. Grecia, stat membru al Uniunii Europene, acuză Turcia că explorează gaze naturale în zone din mare unde, în conformitate cu dreptul maritim internaţional, pot fi exploatate numai de greci. Potrivit Ankarei, însă, aceste zone aparţin platoului continental turc. În ianuarie, Grecia și-a anunțat intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. De asemenea, termenul de efectuare a serviciului militar în Grecia va creşte de la 9 la 12 luni, ca parte a unui plan de ''consolidare a forţelor armate''. Ministrul Apărării, Nikos Panagiotopoulos, a precizat că durata serviciului militar va putea fi menţinută la 9 luni doar pentru recruţii care optează să fie trimişi în zonele de frontieră cu Turcia, în special în regiunea râului Evros şi pe anumite insule din Marea Egee. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a avertizat că Ankara nu va permite Greciei să transforme divergenţele bilaterale într-o problemă între Turcia şi Uniunea Europeană sau între Turcia şi Statele Unite. Luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat îngrijorările serioase legate de divergenţele dintre aliaţii din estul Mediteranei şi a criticat decizia Turciei de a achiziţiona sisteme antirachetă ruseşti S400.
