Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia e responsabilă pentru asasinarea fostului ofițer de informații Aleksandr Litvinenko

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia e responsabilă pentru asasinarea fostului ofițer de informații Aleksandr Litvinenko
© EPA-EFE/SHIPENKOV/PILIPEY/STR/KAPTILKIN ATTENTION: This Image is part of a PHOTO SET   |   A composite image shows file pictures of dead Putin critics, (clockwise from top L) Anna Politkovskaya (Moscow, 07 October 2009), Boris Nemtsov (Kiev, 17 November 1998), Boris Berezovsky (Moscow, 16 September 1999), and Alexander Litvinenko (17 November 1998, Moscow) (issued 09 August 2019). Vladimir Vladimirovich Putin has been holding offices in political leadership since 1999 and is serving his fourth term as president of Russia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, că Rusia e responsabilă pentru moartea fostului ofițer de informații Aleksandr Litvinenko, otrăvit cu polonium-210 în 2006, în Marea Britanie. Într-un comunicat preluat de agențiile internaționale de presă, Curtea afirmă că există argumente pentru ipoteza că autorii otrăvirii au acționat în caliate de agenți ai statului rus, iar Moscova n-a oferit o explicație alternativă, satisfăcătoare și convingătoare, care să infirme concluziile anchetei întreprinse de investigatorii britanici. Magistrații europeni mai constată că rușii nici n-au întreprins o anchetă internă, care ar fi condus la identificarea și judecarea autorilor crimei.  În consecință, CEDO condamnă Rusia să plătească 100 de mii de euro văduvei lui Litvinenko, o sumă, remarcă analiștii, neobișnuit de mare în raport cu propria sa jurisprudență. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat imediat și a spus că Rusia nu recunoaște decizia Curții, pe care o consideră nefondată.

Fost agent al poliției politice sovietice, KGB, apoi al succesoarei acesteia în Federația Rusă, FSB, Litvinenko a devenit indezirabil și a fost concediat după ce, în 1998, a dezvăluit planurile de asasinare a oligarhului Boris Berezovski, pe care ar fi ordonat-o șefii lui. A obținut, în 2001, azil politic în Marea Britanie, unde a trăit sub protecția lui Berezovski, întâi un aliat, apoi un inamic jurat al președintelui Vladimir Putin. La Londra, a publicat două cărți în care a acuzat serviciile speciale rusești de corupție și acte de terorism.

Litvinenko a murit pe 23 noiembrie 2006, după ce fost otrăvit  cu polonium-210, o substață radioactivă extrem de toxică. În timp ce starea sa de sănătate se deteriora, Litvinenko a spus că responsabil pentru otrăvirea sa e președintele Vladimir Putin, el însuși ex-agent KGB și despre care comentatorii spun că nu-și iartă foștii colegi care dezertează sau trădează. După ce au anchetat zece ani circumstanțele crimei, autoritățile britanice au conchis că autorii asasinatului sunt agenții ruși Dmitri Kovtun și Andrei Lugovoi, pe care Moscova a refuzat permanent să-i extrădeze. În 2007, Lugovoi a și fost ales deputat în Duma de Stat, pe listele partidului ultranaționalist condus de Vladimir Jirinovski. În 2013, după ce sărăcise, protectorul lui Litvinenko, Berezovski, s-ar fi sinucis.

Timp citire: 1 min