Comisia Europeană a aprobat, ieri, varianta finală a PNRR-ului României, a anunţat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Documentele oficiale au fost deja publicate pe site-ul executivului comunitar, următorul pas fiind aprobarea formală în următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN, a precizat oficialul român. Astfel, după ajustările negociate, valoarea finală a PNRR-ului României este de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
Proiecte implementate prin PNRR
Odată cu aprobarea PNRR-ului, România a obţinut o finanțare de 2,17 miliarde de euro pentru autostrada A7, transferată integral din împrumuturi în granturi. Totodată, cele 1,39 miliarde de euro pentru proiectele de renovare energetică a clădirilor au fost, de asemenea, transformate în granturi. PNRR-ul actual menține investițiile strategice în digitalizare, inclusiv pentru automatizarea administrației publice și finalizarea cloud-ului guvernamental, dar şi finanțarea pentru opt unități spitalicești. În acelaşi timp, a mai spus ministru Pîslaru, a fost introdusă o investiție nouă pentru 1.200 de ambulanțe. Până în prezent, România a încasat 10,72 miliarde euro, adică aproape jumătate din alocarea totală a PNRR, a mai spus ministrul Investiţiilor.
Noul PNRR menţine deschise centralele pe cărbune
România va avea în continuare active centrale pe cărbune până în 2029, iar prin această modificare a PNRR s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume de a avea un potențial blackout, în anumite condiții, în această iarnă, va fi 100% evitat, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Potrivit acestuia, este probabil, cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic.
Ministrul Energiei a menționat că România "era în paradigma" de a închide un total de 1.755 de megawați, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a țării, la o penurie energetică și, în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care care deja au un preț foarte mare, și la o creștere a facturilor românilor. "Deci, dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energiei electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă. Iar, în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice, plus capacități de stocare", a explicat Ivan.
