În Franța are loc, duminică, primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un climat pe care media îl numește plin de incertitudini. Sunt 12 candidați, iar sondajele privind intențiile de vot prefigurează o finală care o va reedita pe aceea de acum cinci ani, între președintele în exercițiu, centristul Emmanuel Macron, și lidera de extrema dreaptă Marine Le Pen. În turul decisiv, de pe 24 aprilie, Macron ar urma să câștige la limită, cu scoruri între 51 și 54 de procente. Analiștii remarcă numărul mare al indecișilor, care și-ar putea contura opțiunea chiar în cabina de vot, și prevăd o rată record de absenteism, de circa un sfert din corpul electoral de peste 48 de milioane. Ceea ce comentatorii numeau, pe vremuri, partidele cu vocație guvernamentală, dreapta clasică, neo-gaullistă, și socialiștii, au devenit forțe politice marginale într-o societate plină de frustrări și resentimente, tot mai înclinată spre extreme, fie la dreapta, Marine Le Pen și Eric Zemmour, fie la stânga, Jean-Luc Melenchon.
