Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor

Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor

Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat, marți, lansarea campaniei pentru candidatura la alegerile prezidențiale din aprilie 2022. Potrivit declarațiilor sale, scopul acesteia ar fi să salveze Franța și să redea mândria poporului francez. Conform agențiilor internaționale de presă, videoclipul lansat de Zemour pe contul său de Youtube nu-i decât pastișa unui discurs celebru al generalului Charles de Gaulle, lider al Rezistenței în timpul ocupației naziste, dintre 1940 și 1944, și președinte al republicii franceze din 1958 până în 1969, care spunea că francezii sunt o mare națiune pe cale de dispariție.  

Născut în 1958, într-o familie de evrei sefarzi originari din fosta colonie franceză Algeria, omul e autorul mai multor teorii conspiraționiste și e cunoscut pentru opoziția sa față de imigrația în Franța a musulmanilor arabi și, în general, africani. Culoarul pe care aleargă spre președinția Franței e, deja, ocupat de șefa dreptei radicale franceze, Marine Le Pen, promotoare a proiectului numit al reformării Europei. Lansat de numeroși lideri naționaliști de pe continent, care au semnat, în iulie, o declarație comună prin care se delimitează categoric de cei pe care îi numesc mondialiști, de genul președintelui francez Emmanuel Macron, rivalul Marinei Le Pen la scrutinul prezidențial de anul viitor, acesta acuză Uniunea Europeană că n-a încetat să-și urmeze calea federalistă și că se îndepărtează de popoarele țărilor membre.

Alături de Reuniunea Națională a lui Le Pen, la declarație subscriu FIDESZ al premierului ungar Viktor Orban, Liga italiană, condusă de fostul ministru de Interne Matteo Salvini, partidul Lege și Justiție (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, la putere în Polonia, extrema dreaptă spaniolă Vox, condusă de Santiago Abascal, sau Fratelli d'Italia, neo-fascist, al Georgiei Meloni.

Încă din aprilie, Orban, Salvini și premierul polonez, Mateusz Morawiecki, au anunțat, la Budapesta, că pregătesc lansarea unei noi familii politice europene de dreapta. Partidele celor trei se revendică de la respectul față de suveranitatea naţională, valorile creștine și familia tradițională și sunt foarte critice față de politicile Bruxellesului privind migrația și statul de drept. În Parlamentul European, după ce a părăsit Partidul Popular (PPE), FIDESZ al lui Orban e neafiliat vreunui grup, Lege și Ordine (PiS) al lui Morawiecki face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), iar Liga lui Salvini din cel numit Identitate şi Democraţie (ID).

Analiștii amintesc că tentativele anterioare de sincronizare a partidelor de extrema dreptă, eurosceptice și naționaliste, au eșuat. Salvini spune că, dacă s-ar produce fuziunea celor două grupuri de drepta radicală din Parlamentul European, CRE și ID, acestea ar deveni a doua cea mai mare familie politică de pe continent, după populari.

Timp citire: 2 min