Donații
Veridica.md
Albania îşi alege, duminică, un nou parlament, după o campanie electorală dominată de dezbateri asupra crizei sanitare şi sărăciei şi marcată de violenţe şi de animozităţile vechi dintre liderii politici. Premierul socialist în exerciţiu, Edi Rama, calificat de comentatori drept ambiţios şi autoritar, cere un al treilea mandat, pentru a pune capăt epidemiei, a înlătura urmările cutremurului din 2019, a duce la bun sfârşit marile lucrări de infrastructură şi a-şi conduce ţara spre Uniunea Europeană. Pictor, fost ministru al Culturii şi şef al Executivului din 2013, Rama e frecvent acuzat de opoziţia de dreapta că are conexiuni cu crima organizată. Liderul partidului democrat, de centru-dreapta, şi adversar tradiţional al socialiştilor, e juristul şi fostul ministru cu multiple portofolii Lulzim Basha. El a creat un cartel electoral cu numeroase formaţiuni, pentru a atrage voturi de peste tot şi promite că va fi un garant al independenţei sistemului judiciar şi va combate nemilos corupţia. E considerat un discipol al fostului şef al statului, Sali Berisha, liderul istoric al dreptei. Partidele democrat și socialist își dispută, practic, supremația politică de trei decenii, după prăbușirea celei mai ermetice și autarhice dictaturi comuniste din Europa. Toți președinții și premierii Albaniei post-comuniste au ieșit din rândurile lor. Recent, o persoană a fost ucisă cu gloanțe și alte patru, între care o polițistă, au fost rănite, în orașul Elbasan, într-un incident care a opus militanți ai acestor formaţiuni rivale. Comentatorii notează că viața politică albaneză, foarte pasională, e frecvent marcată de mesaje incendiare și încărcate de ură, în pofida apelurilor repetate la calm ale partenerilor occidentali ai Tiranei. Atât ambasada americană, cât și delegația Uniunii Europene le-au cerut politicienilor albanezi să evite violențele. Potrivit statisticilor oficiale, 1,7 milioane de albanezi, adică 37% din populaţie, au emigrat în ultimii 30 de ani. Criza sanitară a fost agravată de sărăcie, Albania neavând bani să cumpere suficiente vaccinuri anti-COVID-19, şi de deficitul de medici, doar 1,2 la 1.000 de locuitori.
