Presa rusă reia, la șapte ani de la doborârea deasupra Donbassului a avionului Boeing 777 care efectua zborul MH-17, o serie de narațiuni menite să îi disculpe pe rebelii care au lansat racheta rusească. Teza principală este că Ucraina e responsabilă de tragedie, dar Occidentul a căutat să ascundă vina acesteia.
ȘTIRE: „Un investigator criminalist le-a cerut americanilor în 2020 să furnizeze imagini de satelit, dar a fost refuzat. La o cerere repetată trimisă pe 4 martie 2021, răspunsul a fost similar. Drept urmare, instanța a abandonat alte încercări de a obține imagini de satelit de la autoritățile SUA legate de prăbușirea avionului MH-17.
Moscova, spre deosebire de Washington și Kiev, a predat anchetatorilor datele înregistrate de radarele rusești în momentul prăbușirii avioanelor liniei malaysiene.
[…]
Ucraina, așa cum a raportat anterior procurorul Theis Berger, a furnizat informații numai de la radarele secundare, adică cele care înregistrează doar aeronave civile pe cer și care transmit un semnal către sol […] În momentul tragediei, zborul era controlat de sistemele ucrainene de radar și apărare aeriană și era controlat de dispecerii ucraineni. Partea ucraineană a fost confuză în declarațiile sale.
[…]
Cu toate acestea, Ministerul Apărării al Federației Ruse a înregistrat activitatea serviciilor ucrainene de urmărire terestră la 17 iulie 2014.
[…]
Se încearcă tergiversarea luării unei decizii cu orice preț și, dacă Ucraina dispare brusc de pe harta politică, această tragedie va fi complet uitată.”
NARAȚIUNI: 1. Ucraina este vinovată de doborârea zborului MH-17, însă statele din Occident fac tot posibilul să ascundă acest fapt 2. Moscova a prezentat toate dovezile că nu are nicio vină în cazul doborârii avionului, ceea ce nu au făcut și Kievul și Washingtonul.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Avionul Malaysia Airlines, care efectua zborul MH-17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât pe 17 iulie 2014 pe teritoriul controlat de separatiști în regiunea Donețk. Toți cei 298 de oameni aflați la bord au fost uciși. Majoritatea celor morți (196 de persoane) erau cetățeni ai Olandei. O investigație internaţională comună, cu reprezentanţi ai Olandei, Australiei, Belgiei, Malaeziei şi Ucrainei, a concluzionat că avionul a fost doborât de o rachetă Buk, de fabricaţie rusească, care aparţinea Brigăzii 53 de apărare aeriană din cadrul forţelor armate ruse din Kursk, în apropiere de frontiera cu Ucraina.
Cei patru inculpaţi, trei cetăţeni ruşi şi un ucrainean, sunt judecaţi în lipsă întrucât niciunul dintre ei nu intenţionează să participe la procesul judiciar. Se crede că suspecţii făceau parte din lanţul de comandă al rebelilor proruşi şi ar fi jucat un rol important în transportarea şi supravegherea lansatorului de rachete. Moscova a negat întotdeauna orice implicare în doborârea MH-17.
Începând cu anul 2014 Rusia a lansat o serie de narațiuni false despre doborârea acestui avion. Potrivit unei versiuni, în avion ar fi tras armata ucraineană, presupunând că la bord se află președintele Vladimir Putin. La Moscova au precizat că racheta face parte din seria de producție 9М38 cu care era dotată o unitate militară din regiunea Ternopil, Ucraina. Rusia a mai prezentat un film în 2018 în care militarii ruși susțin că imaginile cu sistemul de rachete „Buk” sunt montate. Astfel, reprezentanții Moscovei acuză Ucraina de implicare în doborârea avionului și de falsificarea probelor.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de a da vina pe Ucraina și pe Occident pentru doborârea aparatului.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, teoriile Rusiei privind implicarea Ucrainei / Occidentului în doborârea aeronavei au fost cercetate de echipa internațională, dar și de procurorii din Olanda. Peste 50 de anchetatori au fost implicaţi în investigaţie şi mai mulţi martori importanţi au dat declaraţii. Nu au dat declarații și nici nu se vor prezenta în fața justiției inculpații, aflați pe teritoriul Rusiei sau în republicile autoproclamate Donețk și Lugansk, controlate de Moscova. Presa guvernamentală rusă scrie că procesul este tergiversat special pentru a ascunde vina Ucrainei. În realitate, acum 2 ani procurorul-şef olandez Fred Westerbeke a declarat că procesul a fost îngreunat din cauza faptului că aria de investigație din estul Ucrainei a fost inaccesibilă pentru echipa de anchetatori, acolo având loc lupte între mercenarii finanțați de Rusia și armata ucraineană. Nu este exclus nici ca, între timp, o serie de probe să fi fost distruse.
În 2015 grupul independent de investigații Bellingcat a analizat imaginile din raportul realizat de Ministerul rus al Apărării după doborârea zborului MH17 – iar concluziile arată ca ar fi vorba de un fals. Potrivit variantei susținute de Moscova, aeronava cu 298 de persoane la bord ar fi fost lovită de rachetele unui avion de vânătoare ucrainean sau de o baterie antiaeriana a Kievului. Analiștii britanici, iar apoi și echipa de anchetă, au ajuns la concluzia că imaginile din satelit folosite de ruși drept probă pentru a demonstra vina ucrainenilor ar fi fost modificate. Mai precis, Ministerul Apărării de la Moscova ar fi „blurat” anumite detalii și ar fi folosit imagini din iunie 2014 – adică cu o luna înainte ca aeronava sa fie doborâtă.
Conform probelor prezentate la procesul ce se desfăşoară în Olanda, avionul a fost doborât exact cu şapte ani în urmă de o rachetă rusească Buk, adusă de pe teritoriul Rusiei, care a fost lansată dintr-o zonă controlată de rebelii separatişti proruşi din Donbass.
Este falsă și narațiunea despre refuzul SUA de a prezenta imaginile de satelit. În realizate Washingtonul a pus la dispoziția experților echipei de anchetă și a Curții toate probele solicitate, care demonstrează vina Rusiei. Este un fals și declarația oficialilor ruși despre ignorarea dovezilor prezentate de Moscova. În realitate, la 9 martie 2020, procuratura olandeză a făcut public un raport, în care sunt analizate toate explicațiile alternative ale doborârii avionului. În absența unor probe reale, ipotezele respective au fost respinse.
Verifică sursele:
