Președintele Klaus Iohannis este acuzat că dorește să aducă în România un val de refugiați afgani, încălcând astfel Constituția țării. Această narațiune falsă a apărut după ce Ministerul român de externe a transmis că Bucureștiul ia în calcul primirea în țară a unor afgani care au lucrat pentru forțele române de-a lungul anilor în care acestea au fost în misiune în Afganistan.
ȘTIRI: „Afganii care urmează să fie preluați de România sunt de fapt aliații aliaților. Noi am intrat în acest război ca aliați ai SUA, iar acești afgani pe care ar urma să-i preluăm au fost aliații trupelor române. Într-un fel le suntem datori. Nu putem să îi lăsăm de izbeliște. Pe de altă parte, ce ne facem cu Constituția? Conform Constituției, nu avem dreptul să preluăm grupuri de persoane din străinătate, ci doar putem patria (sic!) în România, persoane luate individual – om cu om, bob cu bob. Nu așa cum încearcă să facă președintele Klaus Iohannis,” a spus Sorin Roșca Stănescu în videoblog său.
NARAȚIUNI: 1. România își va deschide porțile pentru refugiații afgani. 2. Prin aducerea refugiaților, președintele Klaus Iohannis încalcă Constituția.
CONTEXT/ETOS LOCAL: După ce talibanii au preluat controlul Afganistanului, mii de afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul pentru a încerca să fugă din țară, de teamă că vor fi supuși la rele tratamente sau chiar uciși.
Statele occidentale s-au grăbit să-și evacueze cu prioritate cetățenii, dar și localnici din categorii vulnerabile cum sunt, de pildă, translatorii care au lucrat pentru forțele internaționale. România s-a angrenat și ea în efortul de evacuare a propriilor cetățeni, iar MAE a anunțat că Bucureștiul își manifestă deschiderea și evaluează la nivel interinstituțional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar.
Cu alte cuvinte, România se pregătește să extragă punctual, de la caz la caz, cetățeni afgani care de-a lungul anilor au ajutat forțele române dislocate în acest teatru de operații și care acum riscă să fie uciși..
Pe 17 august, președintele Klaus Iohannis a convocat, pentru 25 august, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta despre situația din Afganistan. Imediat, partidul populist AUR a început să pună presiune ca România să nu primească imigranți afgani.
Tema unei invazii a refugiaților din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia, care amenință nu doar identitatea creștină și națională, ci și siguranța cetățenilor din diferite state europene este veche, fiind una dintre principalele narațiuni ale propagandei ruse, menite să creeze un sentiment de frică în rândul europenilor și să provoace reacții de respingere a imigranților din toată lumea, favorizând creșterea partidelor extremiste.
Rusia încearcă să portretizeze o Europă slabă care nu poate face față valurilor de imigranți și în același timp să sperie populația europeană pentru a crea derută în statele membre UE. România nu se află în afara acestora narațiuni rusești, iar Roșca Stănescu este unul dintre promotorii tezelor rusești în România pe site-ul său corectnews.com și site-uri partenere acestuia, atacând constant statul român și instituțiile sale prin intermediul acestora, dar și UE, SUA și NATO în ansamblu.
De altfel, Veridica.ro a scris recent despre cum propaganda rusă încearcă să pună „episodul Afganistan” în nota unei discreditări a unității NATO și să portretizeze țările mai mici ca viitoare ținte ale unui virtual tratament similar din partea SUA și NATO.
OBIECTIV: Inducerea unui sentiment xenofob în rândul populației, sub pretextul unei „invazii” de refugiați; subminarea încrederii în președintele Klaus Iohannis și, prin asociere cu acesta, în PNL și coaliția de guvernare.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Titlul materialului video al lui Sorin Roșca Stănescu este unul fals și induce premeditat în eroare cititorul. România nu aduce refugiați afgani la modul general, ci va selecta unele persoane care au sprijinit militarii români. În marea lor parte aceștia sunt fie traducători, fie instructori și vorbim aici de un număr redus, în niciun caz de mase de refugiați.
Mai mult, invocarea Constituției se face tot pe această ideea a unei primiri în masă a refugiaților afgani. Citarea Constituției la articolul 3, paragraful 4, care spune că „pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine” este cu totul altceva decât primirea punctuală, după caz, a unor foști colaboratori ai militarilor români în acest teatru de operații, oameni loiali și care și-au riscat inclusiv viața în a-i ajuta pe români în această țară. În plus, colonizarea și strămutarea unor populații sunt concepte care nu au nicio legătură cu primirea refugiaților, reglementată de Convenția privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul din 1967 prin care aceasta a fost amendată; România este semnatară a ambelor documente din 1991.
În plus, România nu a fost până acum o destinație majoră a refugiaților și imigranților, fiind văzută de aceștia mai degrabă ca un stat de tranzit. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, cel mai mare număr de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională înregistrat în România a fost de 6158 în 2020 (precedentul record, din 2017, era de 4820). Cei mai mulți solicitanți de azil au fost, într-adevăr, din Afganistan, dar e vorba doar de 2384 de persoane, adică un pic mai mult de o treime din total.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA: Kremlinului în încercarea de a dezinforma publicul român despre o iminentă „invazie” de refugiați afgani în România
