Donează
Maia Sandu uzurpează puterea în stat la fel cum a făcut-o și oligarhul fugar, Vlad Plahotniuc. Dezinformarea îi aparține liderului PSRM, Igor Dodon, care caută să blocheze dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate după ce Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat că sunt întrunite toate condițiile necesare pentru acestea.
ȘTIRE: „Decizia de astăzi (15 aprilie n.red) a Curții Constituționale (CC) poate fi comparată cu cea din 2019, când Vlad Plahotniuc a folosit CC pentru a dizolva Parlamentul. Astfel președintele PSRM, Igor Dodon, a comentat hotărârea de ultima oră a CC. Totodată, Dodon nu exclude că Parlamentul ar putea să nu recunoască decizia și să le acorde vot de neîncredere celor trei magistrați, care s-au pronunțat pentru dizolvarea Legislativului.
“Prin decizia de astăzi, majoritatea judecătorilor de la CC (3 din 5) au uzurpat instanța supremă a Moldovei în interesul politic al președintelui țării, prin aceasta încălcând grav normele constituționale, deciziile proprii adoptate pe parcursul ultimilor ani, recomandările Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția”, a comentat Dodon.
Totodată, liderul socialiștilor spune că Maia Sandu încearcă să uzurpeze puterea în stat prin intermediul celor trei magistrați, “în stilul oligarhului fugar”.
„Răspunsul la aceste tentative ar putea fi asemănător cu cel din anul 2019: nerecunoașterea deciziei CC, vot de neîncredere celor trei membri ai CC cu cererea demisiei acestora, apel către partenerii internaționali cu îndemnul de a interveni și de a curma aceste tentative de lovitură de stat, pentru a restabili statul de drept în Republica Moldova”, a conchis Dodon”, citat de pagina web oficială a Partidului Socialiștilor și preluat de majoritatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova.
NARAȚIUNI: 1. Hotărârea din 15 aprilie a Curții Constituțională prin care aceasta a decis că Parlamentului poate fi dizolvat este comparabilă cu hotărârile controversate din iunie 2019, când Curtea Constituțională, controlată de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, a încercat să împiedice formarea majorității parlamentare PSRM-Blocul ACUM și alegerea Maiei Sandu în fruntea Guvernului. 2. Maia Sandu uzurpează puterea în stat și controlează Curtea Constituțională
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 15 aprilie Curtea Constituțională (CC) a decis că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru dizolvarea Parlamentului (și, implicit, convocarea alegerilor legislative) întrucât acesta nu a reușit să învestească un nou guvern după demisia cabinetului Chicu la 23 decembrie 2020.
Socialiștii conduși de Igor Dodon au încercat să blocheze alegerile anticipate și dizolvarea Parlamentului afirmând că în legislativ există o majoritate care ar putea învesti un premier Majoritatea menționată de PSRM e formată de acest partid, Partidul Șor (condus de politicianul fugar Ilan Șor, principalul învinuit în dosarul jafului bancar din 2014 și condamnat de prima instanță la închisoare) și câțiva transfugi de la Partidul Democrat, condus până în 2019 de un alt politician fugar, Vlad Plahotniuc, considerat principalul beneficiar al aceluiași jaf bancar de aproximativ un miliard de dolari.
După demisia Guvernului, Maia Sandu a purtat consultări cu grupurile parlamentare, după care a desemnat-o pe Natalia Gavriliță, membră a echipei sale, la funcția de premier, care nu a fost susținută de Parlament. Imediat, coaliția condusă de PSRM a propus-o pe Mariana Durleșteanu. Maia Sandu a încercat să evite desemnarea acesteia și să tergiverseze numirea, iar la un moment dat, în timpul unei noi runde de consultări între președinte și grupurile parlamentare, Mariana Durleșteanu a renunțat să mai candideze.
Maia Sandu l-a desemnat atunci pe fostul său adjunct, Igor Grosu, iar coaliția PSRM-Partidul Șor l-a propus în scurt timp pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc.
Curtea Constituțională a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu a fost legal, dar tentativa de învestire a Guvernului său a eșuat.
Coaliția majoritară, dar și deputați din alte grupuri politice consideră însă că președinția nu a respectat întocmai procedurile constituționale, iar Parlamentul nu poate fi dizolvat în condițiile în care există o majoritate care este gata să voteze un Guvern.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu poate forma Guvernul în decurs de trei luni, sau în decurs de 45 de zile de la prima tentativă şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Ambele termene au expirat la sfârșitul lunii martie.
Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate pe care l-a condus până a devenit președinte, optează pentru alegeri parlamentare anticipate în cel mai scurt timp, motivând că actualul legislativ și-a pierdut credibilitatea. Socialiștii, care, de asemenea, anterior, se pronunțau pentru anticipate, le-ar dori mai târziu, în toamnă, opțiune susținută și de majoritatea grupurilor politice din Parlament. PSRM este în cădere liberă în sondaje și vrea să evite alegerile, întrucât în actuala configurație politică continuă să dețină pârghii importante în stat – inclusiv, alături de aliați, legislativul.
OBIECTIV: 1. Să submineze încrederea în corectitudinea Curții Constituționale. 2. Să blocheze alegerile anticipate. 3. Să o prezinte pe Maia Sandu drept un lider autoritar, care încalcă legea. 4. Să își mențină pârghiile asupra puterii.
DE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Igor Dodon compară contextul actual și hotărârea Curții Constituționale cu situația din iunie 2019, atunci când în Republica Moldova a fost înregistrată una din cele mai ample crize politice, care a dus la două centre de putere paralele.
Atunci, după alegerile parlamentare, Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc, care era la putere, a încercat să împiedice o coaliție creată de PSRM și Blocul ACUM, din care făcea parte și Maia Sandu. Curtea Constituțională, controlată de Plahotniuc a emis mai multe hotărâri controversate, pe care, ulterior, după încheierea crizei, le-a anulat și care au fost criticate dur de Comisia de la Veneția.
Una din acele hotărâri stabilea că de fapt trei luni înseamnă 90 de zile. În baza acestei hotărâri, Curtea declara neconstituțională coaliția PSRM-ACUM și toate deciziile pe care le-a luat, inclusiv votarea Guvernului în frunte cu Maia Sandu, întrucât depășiseră acel termen.
Tot atunci, CC l-a declarat pe fostul premier Pavel Filip în calitate de președinte interimar și a stabilit în aceeași zi dizolvarea Parlamentului.
Comunitatea internațională a condamnat hotărârile respective și guvernarea PDM. Ulterior, Comisia de la Veneția a declarat hotărârile respective ale Curții Constiuționale drept „fără precedent”.
Expertul Nicolae Osmocehscu, fost judecător la Curtea Constituțională, consideră că hotărârea CC din 15 aprilie și cele din iunie 2019, precum și contextul general, nu pot fi comparate.
Actuala componență a Curții Constituționale nu a emis doar hotărâri care ar conveni Maiei Sandu, un exemplu fiind cea din 23 februarie, când a declarat neconstituțional decretul său privind desemnarea repetată a Nataliei Gavriliță, de exemplu.
În 2019, imediat după ce încercarea de a împiedica formarea noii majorități parlamentare a eșuat, Vlad Plahotniuc și aliatul său din umbră, Ilan Șor au părăsit teritoriul Republicii Moldova. În prezent, PSRM-ul lui Igor Dodon este în alianță cu reprezentanți ai partidelor acestora.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Hotărârea Curții Constituționale îi convine Maiei Sandu, care are ca obiectiv asumat dizolvarea cât mai rapidă a actualului Parlament și convocarea alegerilor anticipate, astfel încât opțiunile electoratului, care a votat-o masiv, să se regăsească și în configurația legislativului.
CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Igor Dodon, PSRM
