Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Rusia a pretins, din nou, că Arctica face parte din sfera sa de influență și a somat Occidentul să păstreze distanța

Object Name: RUSSIA UN DIPLOMACY
©EPA-EFE/MAXIM SHEMETOV / POOL  |   Russian Foreign Minister Sergei Lavrov

Rusia a pretins, luni, din nou, că Arctica face parte din sfera sa de influență și a somat Occidentul să păstreze distanța. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a respins criticile privind intensificarea activităților militare rusești în regiune, pe care le-a numit absolut legale și legitime și despre care a spus că sunt menite să apere pământurile, litoralul, teritoriul Rusiei. El a acuzat Norvegia vecină că încearcă să aducă NATO în Arctica. Analiștii notează că Arctica, ale cărei resurse au devenit tot mai accesibile pe fondul încălzirii globale, e încă una din zonele de tensiune geopolitică între Rusia, pe de o parte, și Statele Unite și aliații lor canadieni și scandinavi, pe de alta. În ultimele luni, părțile și-au multiplicat manevrele militare în zonă. Americanii au trimis, sub egida NATO,  bombardiere în Norvegia, în timp ce rușii au făcut exerciții maritime și aeriene. Declarațiile lui Lavrov survin înaintea reuniunii ministeriale  a Consiliului Arctic, care va fi organizată în Islanda și în marja căreia el a convenit să discute cu secretarul american de Stat, Antony Blinken. Lucrările Consiliului, din care, pe lângă americani, ruşi şi islandezi, mai fac parte cinci state nordice, Canada, Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia, precum şi numeroşi observatori din Europa şi Asia, ar putea fi ocazia, speculează presa, ca Blinken şi Lavrov să treacă în revistă atât chestiuni strategice, cât şi numeroasele puncte de divergenţă dintre ţările lor. Ei ar putea, de asemenea, să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin. Săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă s-a declarat încrezător că se va putea întâlni, în curând, cu omologul său de la Kremlin. El a precizat că recenta concentrare de efective militare rusești la granița Ucrainei nu i-a diminuat dorința de discuta direct cu Putin, mai ales că acesta și-a retras trupele în cele din urmă.  Media notează că Biden și echipa sa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu Putin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea, la Bruxelles, aliații din NATO. Luna trecută, într-o discuție telefonică, Biden i-a propus omologului rus o astfel de întâlnire, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane. Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, nonagenarul Mihail Gorbaciov, care, în anii 1980, a coordonat normalizarea relaţiilor cu Statele Unite, a salutat perspectiva unui summit ruso-american. În martie, Rusia a anunţat că-şi recheamă ambasadorul la Washington imediat după difuzarea unui interviu în care preşedintele Biden a spus că îl consideră un 'criminal' pe Putin. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Putin 'va plăti' în curând pentru încercarea Moscovei de a înclina balanţa în favoarea contracandidatului său, Donald Trump, la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Comentariile sale au survenit după ce un raport al serviciilor de informaţii americane a confirmat mai vechi alegaţii potrivit cărora Putin s-ar fi aflat în spatele ingerinţei Moscovei în alegerile americane. Acuzaţia fost calificată de Rusia ca fiind fără fundament, fiindcă nu ar exista nicio probă în acest sens. Ulterior, echipa lui Biden a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe Putin ''la momentul potrivit'. Preşedintele ''nu va da înapoi'' şi ''va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie'' – preciza, atunci, Casa Albă.

Tags: Statele Unite, NATO

Alte știri
Fostul şef al Pentagonului, Mark Esper, pledează pentru consolidarea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

Fostul şef al Pentagonului, Mark Esper, pledează pentru consolidarea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

Pe fondul tensiunilor în creştere dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au trimis, deja, două nave de război în Marea Neagră.

Premierul bulgar desemnat, Daniel Mitov, şi-a depus mandatul, după ce nu a reuşit să creeze o coaliţie guvernamentală funcţională

Premierul bulgar desemnat, Daniel Mitov, şi-a depus mandatul, după ce nu a reuşit să creeze o coaliţie guvernamentală funcţională

Trei partide declarate de dreapta au, împreună, destui deputaţi pentru a crea o majoritate confortabilă, dar idiosincraziile politice şi personale fac imposibilă colaborarea dintre ele.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a primit două condamnări într-o singură zi și riscă să stea doi ani și jumătate într-un lagăr de muncă

Opozantul rus Alexei Navalnîi a primit două condamnări într-o singură zi și riscă să stea doi ani și jumătate într-un lagăr de muncă

Moştenire a epocii sovietice, condiţiile de detenţie sunt denunţate frecvent de apărătorii drepturilor omului.

17 May 2021

Timp de citire: 3 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021