Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, merge în Rusia, pentru a se întâni cu omologul, aliatul și protectorul său, Vladimir Putin

Object Name: RUSSIA BELARUS DIPLOMACY
©EPA-EFE/ALEXEI DRUZHININ / SPUTNIK / KREMLIN / POOL MANDATORY CREDIT  |   Russian President Vladimir Putin (R) and Belarus President Alexander Lukashenko (L) talk during their meeting in the Black sea resort of Sochi, Russia, 22 February 2021.

Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, merge, vineri, în Rusia, pentru a se întâni cu omologul, aliatul și protectorul său, Vladimir Putin. La sfârșitul unei săptămâni în care a fost vedeta mass-media din întrega lume, după ce agenții săi au deturnat la Minsk un avion civil, pentru a captura un opozant aflat la bord, Lukașenko va discuta, spun analiștii, cu singurul șef de stat de pe continent care-l mai consideră un personaj frecventabil. Întrevederea programată la reședința lui Putin de la Soci, de pe țărmul Mării Negre,  e, declarativ, consacrată așa-numitei integrări dintre cele două republici slave ex-sovietice, un dosar drag Moscovei, care-l promovează prin proiecte comune economice, politice și militare. Scandalul deturnării va domina, însă, neîndoielnic, agenda, mai ales după ce oamenii lui Putin au sărit prompt în ajutorul lui Lukașenko. Joi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut  Occidentului să nu-i mai diabolizeze pe cei care nu-l iubesc, iar în ajun purtătorul de cuvânt al  Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu nu există motive pentru a pune la îndoială versiunea Minskului asupra deturnării avionului. Lukaşenko pretinde că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând, duminică, la Minsk un avion civil care mergea la Vilnius, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Regimul autoritar din Belarus mai susține că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete de luna acesta din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, un opozant belarus și partenera lui rusoaică, au fost arestați la Minsk. Este vorba despre jurnalistul belarus Roman Protasevici, 26 de ani, și de iubita lui cu cetățenie rusă, Sofia Sapega. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală, fiindcă Belarusul e ultima țară din Europa unde aceasta se mai aplică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Pentru Putin, însă, spun analiștii, prietenia cu acesta începe să devină problematică, mai ales după ce Uniunea Europeană a anunțat că pregătește noi sancțiuni economice contra Minskului, ce pot afecta și Rusia. Blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt două dintre măsurile luate în calcul de europeni pentru a sancţiona regimul de la Minsk – a declarat şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell. Belarusul, a explicat el, e un mare producător de potasiu, iar din exporturi câştigă 2,5 miliarde de dolari. Totul trece prin ţările baltice, aşa că fluxul acestor exporturi e uşor de controlat – apreciază Borrell. De asemenea, el crede că n-ar fi defel neglijabile daunele înregistrate de economia fostei republici sovietice dacă aceasta şi-ar pierde drepturile de tranzit pentru gazul rusesc, ce ar putea ajunge în vestul Europei prin alte gazoducte. Statele membre ale Uniunii Europene au decis, deja, să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolează, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, operează, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

Tags: Rusia, Vladimir Putin

Alte știri
Austria și Statele Unite investighează problemele de sănătate ale unor diplomați americani de la Viena, cu simptome similare așa-numitului sindrom Havana

Austria și Statele Unite investighează problemele de sănătate ale unor diplomați americani de la Viena, cu simptome similare așa-numitului sindrom Havana

Agenții Moscovei și ai sateliților săi din spatele fostei Cortine de Fier au fost permanent prezenți la Viena, considerată, în timpul Războiului Rece, placa turnantă a spionajului în Europa.

Muntenegru a acordat azil unui controversat multimilionar rus

Muntenegru a acordat azil unui controversat multimilionar rus

Acesta ar fi indezirabil pentru Kremlin, după ce, în 2009, a provocat furia actualului președinte Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru.

Bulgaria – incertitudine după alegerile parlamentare de duminică

Bulgaria – incertitudine după alegerile parlamentare de duminică

Premierul în exerciţiu, Boiko Borisov, recunoaște că îi va fi greu să creeze un nou guvern

28 May 2021

Timp de citire: 4 min
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021