Emisari speciali din Turcia şi Armenia au, de vineri, la Moscova, prima rundă de discuţii pentru normalizarea raporturilor bilaterale. Cele două țări au semnat, încă din 2009, un acord privind normalizarea relațiilor, dar acesta n-a fost niciodată ratificat de armeni. Frontiera dintre ele rămâne închisă de trei decenii, de când Armenia a devenit independentă față de Moscova. Pe 1 ianuarie, Erevanul a ridicat embargoul asupra produselor turceşti. Anterior, Ankara a anunţat că, în curând, zboruri aeriene civile vor lega cele două ţări. Gesturile au fost considerate de analişti tot atâţia paşi spre detensionarea relaţiilor.
Masacrele antiarmenești comise de turci acum un secol și sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan sunt considerate de analiști principalele obstacole în calea dialogului. Termenul de genocid armean, atribuit fostului Imperiu Otoman, e recunoscut de circa 30 de state și larg împărtășit de comunitatea istoricilor. Turcia refuză însă să-l accepte ca atare, neagă orice intenții exterminatorii ale administrației otomane și vorbește doar despre masacre reciproce, pe fondul unui război civil, dublat de foamete, care a produs sute de mii de victime în ambele tabere. Pe 24 aprilie 1915 au început masacrele cărora le-au căzut victime circa un milion un milion și jumătate de etnici armeni. Aliat în prima conflagrație modială cu Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, Imperiul Otoman a luptat contra Antantei franco-britanice și a imperiului țarist și i-a suspectat de lipsă de loialitate pe armenii creștini, tradițional orientați spre ruși. Masacrele, comise de armată, jandarmerie, trupe paramilitare kurde și bande de infractori, scoși din închisoare tocmai în acest scop, s-au perpetuat până în 1923. Două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă. Potrivit statisticilor, circa 60 de mii de etnici armeni ar mai exista, în prezent, în Turcia.
Aversiunea reciprocă s-a agravat în toamna anului trecut, când Armenia a fost învinsă de Azerbaidjanul musulman și turcofon, susținut de Ankara, într-un nou război pentru enclava Nagorno Karabah, în urma căruia armenii au fost nevoiți să cedeze teritorii importante. Ankara a negat că ar fi fost implicată în conflict, dar anul acesta, în aprilie, Canada a anunţat că anulează o livrare de armament către Turcia, aliata sa în cadrul NATO, după revelaţiile privind utilizarea tehnologiei canadiene în dronele folosite de Azerbaidjan contra forţelor armene.
