Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Liderul ciprioţilor turci, Ersin Tatar, a afirmat că negocierile cu administraţia cipriotă greacă sunt inutile câtă vreme părţilor nu li se recunoaşte un statut egal

Object Name: CYPRUS NORTHERN CYPRUS ELECTIONS
©EPA-EFE/BILGE BEBEK  |   Turkish-Cypriot presidential candidate Ersin Tatar (C) celebrates his victory in the second round of the presidential elections, in the Turkish-administered northern part of the divided capital Nicosia, Cyprus, 18 October 2020

Liderul ciprioţilor turci, Ersin Tatar, a afirmat, joi, că negocierile cu administraţia cipriotă greacă  sunt inutile câtă vreme părţilor nu li se recunoaşte un statut egal. După eşecul unei noi runde de tratative, purtate, sub egida ONU, în Elveţia, Tatar, preşedinte al autoproclamatei republici a Ciprului de Nord (RTCN), a precizat că partea turcă nu-şi va abandona poziţia. El a susţinut o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, care a declarat că n-a putut fi găsită o bază comună pentru relansarea negocierilor. El a promis să sprijine în continuare demersurile ONU, dar a afirmat că Ankara doreşte ca tratativele să se poarte între două state, nu între două comunităţi. Ciprioţii greci vor reunificarea insulei sub formă de stat federal, iar cei turci şi protectorii lor de la Ankara vorbesc despre două state independente şi egale pe insula din Marea Mediterană. Şi secretarul general al ONU, portughezul Antonio Guterres, a recunoscut, tot joi, că poziţiile părţilor sunt prea îndepărtate pentru ca negocierile să înceapă cu adevărat. Ciprul e divizat din 1974, când armata turcă a invadat treimea de nord a insulei pentru a-şi proteja conaţionalii, majoritari în zonă, în urma unei lovituri de stat la Nicosia, al cărei scop era unirea cu Grecia. RTCN, unde trăieşte circa un sfert din populaţia de sub un milion a Ciprului, e recunoscută doar de Ankara, în timp ce partea greacă e membră a ONU şi a Uniunii Europene. Ciprul e doar una dintre temele majore de divergenţă dintre Turcia şi Grecia, formal aliate în NATO, dar inamici istorici. Luna aceasta, Cavusoglu şi omologul său elen, Nikos Dendias, au polemizat public, la Ankara, pe mai multe teme, tot în timpul unei conferințe comune de presă. Ei și-au etalat, în termeni vehemenți, divergențele legate de frontierele maritime, migranți și tratamentul aplicat de guvernele lor minorităților etnice și religioase. Tensiunile s-au agravat anul trecut, după ce turcii au facut foraje în apele teritoriale grecești din estul Mării Mediterane, unde există importante zăcăminte de hidrocarburi. Grecia și-a anunțat, de altfel, intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. În plus, termenul de efectuare a serviciului militar va creşte de la 9 la 12 luni, ca parte a unui plan de ''consolidare a forţelor armate'' – anunţa, încă din ianuarie, ministrul elen al Apărării, Nikos Panagiotopoulos. El a precizat că decizia va intra în vigoare din luna mai şi survine într-un context de tensiuni sporite cu Turcia. Durata serviciului militar va putea fi menţinută, potrivit lui Panagiotopoulos, la 9 luni doar pentru recruţii care optează să fie trimişi în zonele de frontieră cu Turcia, în special în regiunea râului Evros şi pe anumite insule din Marea Egee.

Tags: Turcia
Navalnîi. Un democrat împotriva autoritarismului
Alte știri
ONU îi cere Rusiei să respecte drepturile civile și politice înaintea scrutinului legislativ din septembrie

ONU îi cere Rusiei să respecte drepturile civile și politice înaintea scrutinului legislativ din septembrie

Şi Uniunea Europeană a condamnat, printr-un comunicat al şefului diplomaţiei sale, Josep Borrell, ceea ce a numit dorinţa puterii de la Moscova de a suprima opoziţia.

Un document comunitar avertizează că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană îşi pierd încrederea, din cauza strategiei lungi de aderare

Un document comunitar avertizează că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană îşi pierd încrederea, din cauza strategiei lungi de aderare

Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.

Autoritățile ruse anunță o avarie la un gazoduct din Siberia

Autoritățile ruse anunță o avarie la un gazoduct din Siberia

În Rusia, poluarea industrială e un fapt frecvent, din cauza infrastructurii învechite și a controalelor superficiale.

29 Apr 2021

Timp de citire: 2 min
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că nu autoritățile sunt vinovate de situația actuală, fiindcă acestea ar fi creat toate condițiile pentru ca rușii să-și protejeze viața vaccinându-se.

16 Oct 2021
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern

Incertitudinea politică domnește la Praga, după spitalizarea președintelui Milos Zeman, care trebuia să desemneze un nou prim-ministru.

16 Oct 2021
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare

Politica externă n-a fost abordată decât în linii mari, dar toate cele trei partide din viitoarea coaliție guvernamentală pledează pentru consolidarea a ceea ce numesc suveranitatea strategică a Europei.

16 Oct 2021
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.

15 Oct 2021