Angajatorii români încearcă să acopere cu muncitori aduși din străinătate un deficit de forță de muncă de peste 600.000 de persoane, în condițiile în care la ora actuală peste jumătate de milion de oameni activi nu sunt în câmpul muncii, a declarat președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, Romulus Badea.
Potrivit acestuia, cauzele care au dus la un deficit de forță de muncă în România sunt plecarea românilor din țară, aproape 6 milioane, la care se adaugă mai mult de 500.000 de persoane active nu se regăsesc în câmpul muncii și tinerii NEETs - din segmentul de vârstă 15-29 de ani - care nu apar în nicio formă de educație, formare profesională sau muncă.
Nevoia de forță de muncă extracomunitară, în creștere alarmantă
În acest context, pe fondul creșterii accelerate a nevoii de forță de muncă în producție, construcții și alte servicii determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.000 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Președintele PIFM a subliniat că procesul de aducere de muncitori străini este unul complex, fiind multe părți implicate, multe provocări, atât din punct de vedere al procedurii de migrare, cât și din punct de vedere practic.
Conform datelor Direcției Migrație din cadrul Inspectoratului General de Imigrări, cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (30.000 de angajați), construcțiile (29.000), comerțul (20.000), HoReCa (19.000) și serviciile administrative și de suport (12.000). Cifrele reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.
