Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

ECHO MOSKVY: Cât ne costă Crimeea?

Crimeea
©  |  

Anexarea Crimeii a dus la sancționarea economică a Rusiei de către Occident, iar în timp costurile suportate de Moscova au început să se acumeleze. Economistul Serghei Aleksașenko a calculat pentru Echo Moskvy care a fost impactul acestei aventuri a Kremlinului asupra buzunarelor cetățenilor ruși.

Au trecut șapte ani de la anexarea Crimeii de către Rusia, ceea ce este un prilej pentru a calcula cât l-a costat pe statul nostru [Rusia] această aventură.

Să începem cu cheltuieli directe: finanțări pentru bugetele Crimeii și Sevastopolului, finanțări pentru pensii, cheltuieli din bugetul federal și companii de stat în cadrul Programului federal de stat, care au valorat în 2020 circa 2,1 trilioane de ruble, ceea ce, utilizând cursul valutar mediu anual reprezintă 34,7 miliarde de dolari. În legătură cu faptul că Rusia a trecut la o planificare bugetară de trei ani, avem deja unele cifre privind cheltuielile din anii 2021-2022 (în datele prealabile pentru anul 2023 nu putem avea încredere, de aceea nu le vom analiza aici) – circa 660 miliarde de ruble. În graficul de mai jos prezentăm cheltuielile anuale, iar în forma liniei roșii – cheltuielile cumulative începând cu 2014.

„Cum așa”, vor spune cei ce s-au pronunțat pentru anexarea Crimeii, „nu este o sumă fantastică – mai mult de 14 mii de ruble pentru 7 ani pe cap de locuitor? Crimeea merită acest lucru!”. Însă, aritmetica nu se termină aici.

Anexarea Crimeii a determinat introducerea sancțiunilor occidentale, care au oprit dezvoltarea economică a Rusiei. Din 2014 ritmul anual de creștere a economiei ruse este mai mic de 0,5% pe an, în timp ce economia globală creștea anual cu 3,5% până la pandemie. Presupunând că în anii 2014-2019 economia rusă creștea în ritmul celei mondiale, iar anul 2020 era la fel de complicat (cu un declin evident), ajungem la concluzia că acum am fi avut o creștere economică de 20%. „Ce am eu cu acest PIB?”, va întreba cel care și-a dorit anexarea Crimeii, or, „acest PIB nu îl mănânci cu pâine?”

Este și acesta un adevăr, însă, mai mult de jumătate de PIB se compune din venituri ale populației, adică posibile salarii, pensii, subsidii ș.a. Așadar, veniturile noastre trebuiau să fie cu 20% mai mari. Să nu uităm că în acești 7 ani veniturile reale ale populației Rusiei s-au redus cu 8,5%. Cu alte cuvinte, veniturile economiei, în urma politicii înțelepte a conducerii s-au redistribuit în folosul ministrului Siluanov și portofelelor oligarhilor. Așadar, dacă nu era anexarea Crimeii, veniturile populației trebuiau să fie cu 30 la sută mai mari acum.

Dacă vom calcula volumul PIB neobținut anual (inclusiv veniturile noastre), observăm că în acești 7 ani nu beneficiem de 85% din PIB al anului 2020, adică 10 luni de funcționare a economiei și veniturile noastre timp de 10 luni au fost pierdute.

În graficul de mai jos prezentă volumul venitului nostru neobținut – partea portocalie a imaginii.

Continuarea pe Echo Moskvy


Alte știri
Trezoreria SUA impune sancțiuni mai multor persoane și organizații din Ucraina

Trezoreria SUA impune sancțiuni mai multor persoane și organizații din Ucraina

Șapte persoane și 4 organizații media ucrainene fac parte dintr-o rețea de influență a Rusiei și sunt acuzate de implicare în "tentativă de a influența alegerile prezidențiale din SUA".

Reglementarea conflictului transnistrean revine pe agenda discuțiilor dintre Republica Moldova și Rusia

Reglementarea conflictului transnistrean revine pe agenda discuțiilor dintre Republica Moldova și Rusia

Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.

La Tribunalul Penal Internaţional de la Haga s-a deschis, miercuri, primul proces intentat unui fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo

La Tribunalul Penal Internaţional de la Haga s-a deschis, miercuri, primul proces intentat unui fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo

Acuzat că ar fi torturat cel puţin şase civili, Salih Mustafa a fost arestat anul trecut, când era consilier al ministrului kosovar al Apărării.

Marin Gherman

21 Mar 2021
Marin Gherman

Timp de citire: 2 min
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala

Procedurile constituționale pentru învestirea unui nou guvern au fost de două ori amânate, din cauza problemelor de sănătate ale președintelui.

27 Nov 2021
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar

Anchetatorii par să excludă pista teroristă, iar surse polițienești acreditează ipoteza unei reglări de conturi, pe fondul conflictului dintre două companii locale de transport.

27 Nov 2021
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală  escaladare a tensiunilor cu Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală escaladare a tensiunilor cu Rusia

Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.

26 Nov 2021
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia

Mii de migranți ilegali se află, încă, în pădurile de la frontierele belaruse, de unde speră să intre în spațiul Uniunii Europene, prin Polonia, Lituania sau Letonia.

26 Nov 2021