Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Dezastrul din Afganistan, folosit de presa pro-Kremlin pentru a descuraja Ucraina, Georgia și Republica Moldova

Kabul
©EPA-EFE/STRINGER  |   A US Black Hawk military helicopter fly over the Kabul Airport, after Taliban took control of Kabul, Afghanistan, 16 August 2021.

Presa pro-Kremlin a folosit subiectul retragerii trupelor SUA din Afganistan și preluării controlului talibanilor asupra unei părți însemnate a teritoriului acestui stat pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.

Jurnaliștii ruși citează experți apropiați de Moscova care susțin că NATO va lăsa țările care nu fac parte din Alianță singure în fața problemelor de securitate cu care se confruntă și doar Rusia are capacitatea de a proteja fostele state post-sovietice.

Potrivit acestor narațiuni, Ucraina nu mai trebuie să participe la „provocările organizate împotriva Rusiei de către partida războiului din Occident, în colaborare cu partida războiului din Ucraina”. Este citat directorul publicației „Segodnia”, apropiată de politicieni pro-ruși din Ucraina, care spune că SUA și NATO nu vor mai susține Ucraina în conflictul cu Rusia, iar tot ce poate face Washingtonul pentru ucraineni este să trimită câteva avioane pentru a evacua diplomații săi de la Kiev, după modelul Kabul.

Retragerea trupelor americane este prezentată ca un eșec enorm al SUA, fiind formulate concluzii de genul: „Ucrainenii nu trebuie să mai enerveze Rusia după retragerea americană din Afganistan”.

Într-un alt articol publicat de RIA Novosti, se spune că situația din Afganistan a falimentat ideea de „parteneri ai NATO”. Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt comparate cu Afganistanul, care după logica acestor narațiuni, a fost părăsit de NATO și de Occident. În mai multe articole de presă, jurnaliștii ruși pun semnul egalității între SUA și NATO, iar acțiunile / deciziile nereușite ale Washingtonului sunt arătate ca un mare eșec al Alianței Nord-Atlantice.

Presa guvernamentală rusă încearcă să discrediteze și ideea de unitate transatlantică în interiorul NATO. În articolul Pe cine vor mai duce de nas SUA după Afganistan este vehiculată ideea că  teritoriile Estoniei, Letoniei și Lituaniei reprezintă următorul obiectiv care ar putea fi utilizat de SUA în scopuri politice. „Evenimentele din Siria, Afganistan și Ucraina au demonstrat că, în situații critice, nu se poate miza pe ajutorul americanilor”.

Arătând incapacitatea SUA și NATO de a reacționa, de a-și apăra partenerii, de a avea grijă de securitatea continentului eurasiatic, Moscova încearcă prin astfel de narațiuni să descurajeze aspirațiile euroatlantice ale fostelor state sovietice.

Presa rusă prezintă Moscova ca unicul furnizor de securitate în zonă. „Rusia va asigura pacea la frontierele cu Afganistanul”, potrivit unui articol publicat de Sputnik.

Ukraina.ru, un portal de știri, care ține de trustul guvernamental Russia 24, publică o analiză a comentariilor de pe rețelelor de interacțiune socială, în care mai multe opinii ale unor persoane reale sau inventate sunt prezentate în așa fel încât cititorul poate să ajungă la concluzia că societatea ucraineană este dezamăgită de tot ceea ce înseamnă Occident.

În articolul intitulat „Americanii nu se vor dezminți, iar rușii nu ne vor ierta sunt citați jurnaliști și experți apropiați de forțele pro-ruse din Ucraina, care susțin că Kievul este „condamnat” să coopereze cu Rusia, în contextul „trădării de către americani a partenerilor lor”. Experții arată că eșecul de a instaura o democrație liberală din Afganistan este determinat de refuzul populației de a accepta valorile false ale Occidentului, fiind amintite drepturile minorităților sexuale. Jurnaliștii ruși scriu că aceste valori false vor fi respinse și de ucraineni, de aceea o apropiere a Ucrainei de Rusia este inevitabilă, însă mult depinde dacă vor „ierta rușii păcatele ucrainenilor”, formulă prin care se face trimitere la îndepărtarea Kievului de Moscova după 2014, în contextul anexării ilegale a Crimeii și lansării conflictului din Donbass.

Ucraina și Georgia și-au exprimat de ani de zile aspirațiile euro-atlantice, în condițiile în care NATO ar putea să le garanteze securitatea în fața Rusiei. Georgia a purtat în 2008 un război cu Rusia, care sprijină separatiști din Abhazia și Osetia de Sud. Ucraina a fost ținta unei agresiuni ruse în 2014, când Moscova a invadat și anexat Crimeea; ulterior, Rusia a sprijinit rebelii separatiști din Donbas. Ucraina pledează constant pentru admiterea sa în Alianța Nord-Atlantică, iar la 12 iunie 2020 a primit statutul de Partener cu posibilități extinse. Programul respectiv a fost lansat în 2014. El este orientat la susținerea și aprofundarea colaborării între aliații și partenerii NATO întru intensificarea compatibilității trupelor armate. NATO susține forțele armate ucrainene, au loc exerciții militare comune, iar Kievul și-a asumat angajamentul să realizeze reforme pentru a se alinia la standardele Alianței.

În Republica Moldova, Rusia a participat, alături de separatiști, la Războiul din Transnistria, iar în cele trei decenii care s-au scurs de atunci a sprijinit regimul separatist de la Tiraspol și și-a menținut, ilegal, trupe în Republica Moldova. Chișinăul a preferat până acum să își mențină statutul de neutralitate, susținut în continuare de majoritatea populației.

Toate cele trei țări – Georgia, Ucraina și Republica Moldova – își doresc, de asemenea, să fie primite în Uniunea Europeană.


Alte știri
Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a reiterat sprijinul pentru regimul autoritar al omologului său belarus, Aleksandr Lukaşenko

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a reiterat sprijinul pentru regimul autoritar al omologului său belarus, Aleksandr Lukaşenko

În septembrie, ei au semnat 28 de programe despre care spun că vor consolida uniunea statală Rusia-Belarus, prin unificarea legislației privind diferite sectoare ale economiei și prin crearea unor piețe financiare și energetice comune.

Comitetul  Internațional Olimpic nu recunoaște alegerea lui Viktor Lukașenko, fiul președintelui autoritar din Belarus, la șefia comitetului olimpic din țara sa

Comitetul Internațional Olimpic nu recunoaște alegerea lui Viktor Lukașenko, fiul președintelui autoritar din Belarus, la șefia comitetului olimpic din țara sa

Peste 300 de sportivi, printre care medaliaţi olimpici şi membri ai echipelor naţionale, au denunţat, într-o scrisoare deschisă, măsluirea alegerilor prezidenţiale, urmate de o mişcare de contestare fără precedent.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a anunţat că a trimis autorităţilor de la Varşovia noi solicitări urgente privind corectarea reformelor din sistemul judiciar

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a anunţat că a trimis autorităţilor de la Varşovia noi solicitări urgente privind corectarea reformelor din sistemul judiciar

Săptămâna trecută, şi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), bulgarul Evgeni Tanchev, a apreciat că regimul disciplinar al judecătorilor polonezi contravine legislaţiei comunitare.

Marin Gherman

18 Aug 2021
Marin Gherman

Timp de citire: 4 min
Criza din Ucraina: 90 de tone de armament letal oferit de Statele Unite au ajuns, sâmbătă, la Kiev
Criza din Ucraina: 90 de tone de armament letal oferit de Statele Unite au ajuns, sâmbătă, la Kiev

Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.

22 Jan 2022
Criza din Ucraina: Germania va livra, luna viitoare, un spital de campanie Ucrainei și va asigura formarea personalului necesar
Criza din Ucraina: Germania va livra, luna viitoare, un spital de campanie Ucrainei și va asigura formarea personalului necesar

Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.

22 Jan 2022
Monitor Fake News, Nr. 13: Psihoză în masă, Soare made in China și cum a fost anunțată conspirația Covid la J.O. din 1992
Monitor Fake News, Nr. 13: Psihoză în masă, Soare made in China și cum a fost anunțată conspirația Covid la J.O. din 1992

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

22 Jan 2022
România: un nou record al numărului de infectări cu COVID-19 consemnate într-o singură zi
România: un nou record al numărului de infectări cu COVID-19 consemnate într-o singură zi

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, spune că mortalitatea generată de COVID este în prezent de până la zece ori mai mică decât în octombrie, când se înregistra un număr similar de cazuri de contaminare.

21 Jan 2022