Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Cancelarul german, Angela Merkel, găzduieşte un summit al Balcanilor de Vest

Object Name: GERMANY EU WEST BALKANS CONFERENCE
© EPA-EFE/Mika Schmidt / POOL  |   German Chancellor Angela Merkel arrives for the family photo (group photo) of the participants at the end of the Western Balkan Conference at the Chancellery in Berlin, Germany

Cancelarul german, Angela Merkel, găzduieşte, luni, un summit al Balcanilor de Vest, într-un moment în care integrarea europeană a ţărilor din regiune se află în impas. Analiştii îl percep drept o reuniune de rămas bun, fiindcă şefa guvernului de la Berlin e la final de mandat şi, în toamnă, va părăsi prim-planul scenei politice continentale, iar dosarul balcanic va fi preluat de succesorul ei. Luna trecută, premierul albanez, Edi Rama, a comparat  procesul admiterii țării sale și a Macedoniei de Nord vecine în Uniunea Europeană cu celebra piesă de teatru absurd  "Așteptându-l pe Godot", scrisă în 1948 de dramaturgul  irlandez Samuel Becket. În piesă, două personaje așteaptă la nesfârșit și inutil apariția unui  al treilea, perceput drept providențial. După victoria netă a partidului său la alegerile parlamentare din aprilie, socialistul Rama, calificat de comentatori drept ambiţios şi autoritar, a obținut un al treilea mandat de premier, în care promite să pună capăt epidemiei de COVID-19, să înlăture urmările cutremurului din 2019, să ducă la bun sfârşit marile lucrări de infrastructură şi să-şi conducă ţara spre Uniunea Europeană. Pictor, fost ministru al Culturii şi şef al Executivului din 2013, Rama e frecvent acuzat de opoziţia de dreapta că are conexiuni cu crima organizată. Potrivit statisticilor oficiale, 1,7 milioane de albanezi, adică 37% din populaţie, au emigrat în ultimii 30 de ani, după prăbușirea celei mai etanșe dictaturi comuniste din Europa. Criza sanitară a fost agravată de sărăcie, Albania neavând bani să cumpere suficiente vaccinuri anti-COVID-19, şi de deficitul de medici, doar 1,2 la 1.000 de locuitori. Uniunea Europeană trebuie să recunoască faptul că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise îşi pierd încrederea în Bruxelles, din cauza strategiei lungi de aderare, dublată de lentoarea cu care europenii le-au sărit în ajutor în perioada pandemiei – afirmă un document comunitar intern de uz, citat de agenţiile de presă. Doar două foste republici iugoslave, Slovenia şi Croaţia, sunt membre ale Uniunii Europene, statut la care aspiră şi Bosnia, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Kosovo, precum şi Albania vecină. Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa. Imaginea Uniunii Europene e afectată şi de procesul anevoios al admiterii. Din cauza disputelor identitare, Bulgaria refuză deschiderea negocierilor cu Macedoniei de Nord, pentru care e nevoie de consensul tuturor celor 27 de state membre. Occidentalii acuză lipsa de progrese în Albania în ceea ce priveşte democratizarea şi combaterea corupţiei. Stagnează şi negocierile cu Serbia şi Muntenegru, considerate cele mai avansate în procesul de aderare. Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la admitere. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a  Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să se intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania. În Bosnia, unde peste 100 de mii de oameni au fost ucişi în războiul intercomunitar din anii '90, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune.

Tags: Serbia

Alte știri
UPDATE: Poliția rusă a arestat circa 1.500 de participanți la manifestațiile pentru eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi

UPDATE: Poliția rusă a arestat circa 1.500 de participanți la manifestațiile pentru eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi

Potrivit organizațiilor civice, cele mai multe arestări, aproape 700, au fost operate la Sankt-Petersburg, marele oraș din nord-vestul țării, în timp ce la Moscova protestele s-au desfășurat mai curând fără incidente.

MAE rus acuză România că duce o politică revizionistă și vrea să șteargă memoria „soldaților ruși eliberatori”

MAE rus acuză România că duce o politică revizionistă și vrea să șteargă memoria „soldaților ruși eliberatori”

Diplomația rusă pare a fi intrat într-o logică a escaladării cu privire la propunerile de redenumire a parcului Tolbuhin din București. După reacții inițiale ale ambasadei Rusiei la București, chestiunea a fost abordată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe de la Moscova.

Polonia: Fost director Huawei, judecat pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing

Polonia: Fost director Huawei, judecat pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing

Aflat, de câțiva ani, în centrul rivalității dintre China și Statele Unite, pe fondul veritabilului război comercial și tehnologic dintre cele două superputeri, Huawei este perceput cu tot mai multă reticență și de aliații Washingtonului din lumea liberă.

05 Jul 2021

Timp de citire: 3 min
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie

Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.

29 Nov 2021
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen

Şeful grupului de prietenie cu Taiwanul din parlamentul lituanian, Matas Maldeikis, a subliniat că politica guvernului din ţara sa în raporturile cu China şi Taiwanul beneficiază de un sprijin masiv în societate.

29 Nov 2021
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021