Apropierea de Ucraina este păguboasă pentru Moldova, care nu are nimic de câștigat din această relație. Din contră, țara va avea de pierdut din această relație, întrucât Kievul și Occidentul încearcă să o folosească în disputa lor cu Federația Rusă, și riscă chiar și un conflict în Transnistria. Aceste narațiuni au fost lansate de două publicații afiliate PSRM și Kremlinului în contextul intensificării dialogului dintre Chișinău și Kiev.

ȘTIRI: BreakingNews susține într-un editorial că Republica Moldova urmează scenariul Ucrainei și cursul anti-rusesc al politicii externe: „Ce poate oferi Moldovei această țară sfâșiată de un conflict teritorial intern, îngropată în corupție și care s-a „învrednicit” să se certe până și cu mentorii săi occidentali și europeni?”

Publicația se referă la vizita la Chișinău a viceprim-ministrului ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate, Oleksii Reznikov.  „MAE al Ucrainei mai consideră că experiența Ucrainei în soluționarea conflictelor teritoriale ar putea fi utilă Moldovei. În limbaj uzual asta ar însemna cam așa – voi aveți RMN, noi Donbas, vă învățăm, sugerăm cum să apucați boul de coarne, nu de alta, dar e prea multă liniște pe malul stâng al Nistrului”.

Totodată, publicația denunță participarea Moldovei la „Platforma Crimeea”. „ ... Ceea ce a urmat a fost previzibil. Toți delegații au condamnat „anexarea Crimeii” și au calificat Rusia aproape că unica amenințare a securității din regiune.  La încheiere a fost semnat un protocol pe care a fost aplicată și semnătura președintelui Republicii Moldova. Cursul anti-rus al politicii externe moldovenești a obținut contur”.

Sursa citată susține că Ucraina este un partener nesigur pentru Bruxelles, iar prietenia președintei Maia Sandu cu Kievul nu este pregmatică: „Apetitul Kievului, care cere din ce în ce mai mulți bani „pentru lupta împotriva amenințării ruse” începe să irite Bruxellesul. Nervozitate și dezamăgire se simte și la Casa Albă de unde se aud voci clare precum că Kievul depășește limitele decenței diplomatice. Însă administrația lui Volodimir Zelenski nu înțelege cu încăpăținare acest fapt. În ciuda tuturor eforturilor de integrare europeană, în UE se discută deschis despre Ucraina ca fiind  un partener nesigur.”[...]„Nu a fost de niciun folos nici recenta vizită a lui Zelenski la Chișinău, care a participat la manifestațiile dedicate zilei de 27 august.  Deja pe 1 septembrie, Kievul a impus interdicție pentru intrarea în Ucraina a autoturismelor cu numere de înmatriculare transnistrene”.

Și Sputnik.md comentează într-un editorial că „prietenia Sandu-Zelenski este păguboasă pentru Moldova. Pentru că ea nu vine să soluționeze problemele pe care le are Republica Moldova în raport cu Ucraina, ci doar ca Ucraina și Occidentul să folosească țara noastră în păruiala lor cu Federația Rusă. Occidentul are nevoie de Moldova să arate că iată și această țară se aliniază atitudinii și politicii sale față de Rusia (în problema ucraineană, iar Platforma pentru Crimeea la care Moldova a luat parte este exemplul cel mai grăitor), respectiv: Occidentul (aici includem și Ucraina) are dreptate, iar Rusia – nu. Ce are din toate astea Moldova? Nimic în afară de faptul că își strică în mod absolut gratuit relațiile cu Federația Rusă, mai ales acum când suntem în prag de iarnă și au sărit în sus prețurile la gaz. Să nu uităm și de exporturile moldovenești către Rusia”.

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova urmează scenariul care a adus Ucraina în situația în care se află. 2. Prietenia Republicii Moldova cu Ucraina se va dovedi păguboasă pentru Chișinău, care riscă inclusiv un nou război în Transnistria. 3. Participarea Maiei Sandu la reuniunea dedicată Platformei Crimeea a conturat cursul anti-rusesc al politicii externe moldovenești. 4. Ucraina și Occidentul vor să folosească Chișinăul în disputa lor cu Federația Rusă. 5.  Occidentul are nevoie de Moldova ca să arate că aceasta se aliniază politicii sale anti-rusești.

CONTEXT: Relațiile dintre Chișinău și Kiev s-au intensificat odată cu venirea la putere a unei noi administrații proeuropene în Republica Moldova, după o perioadă de răceală în timpul mandatului de președinte al lui Igor Dodon. Acesta a declarat chiar în campania electorală pentru prezidențialele din 2016 că peninsula Crimeea ar aparține Federației Ruse. Declarația a stârnit atunci critici la Kiev, iar unii deputați din Rada Supremă au cerut chiar ca Igor Dodon să fie declarat persona non-grata. În timpul mandatului său de președinte, Dodod nu a întreprins nicio vizită la Kiev.

Prima vizită peste hotare pe care a efectuat-o Maia Sandu în calitate de șef de stat a fost la Kiev, pe 12 ianuarie 2021. În luna august, Maia Sandu a participat la Summit-ul de lansare a Platformei Crimeea, care a avut loc la Kiev, iar peste câteva zile președintele Volodimir Zelenski, împreună cu premierul Denis Șmîgal, au venit la Chișinău, la manifestările dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova. De asemenea, șefii celor două state s-au întâlnit, în luna iulie, la Batumi, unde au semnat alături de președinta Georgiei și de președintele Consiliului European, o declarație de consolidare a relațiilor celor trei țări cu UE.

Chișinăul și Kievul au de soluționat mai multe probleme comune adunate pe parcursul celor trei decenii de când cele două state și-au declarat independența – de la dosarul transnistrean, controlul frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean și problema râului Nistru, până la patrimoniul pe care îl deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei (sanatorii, baze de odihnă etc.), dar și probleme comerciale, de circulație a cetățenilor etc.

Totodată, cele două state au și interese comune pe care încearcă să le promoveze împreună. Este vorba de integrarea europeană, securitatea regională și combaterea corupției. Republica Moldova și Ucraina fac parte din Parteneriatul Estic, un program al Uniunii Europene de susținere pentru fostele republici sovietice. Ambele state au semnate Acorduri de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană și beneficiază de regim liberalizat de vize cu statele membre UE.

După anexarea Crimeii de către Federația Rusă și declanșarea războiului din Donbas, Kievul și-a schimbat abordarea față de regiunea separatistă transnistreană într-una mai apropiată de cea a Chișinăului. Totodată, Kievul încearcă să construiască platforme regionale care l-ar ajuta în relația sa complicată cu Moscova. În acest sens a fost lansată Platforma Crimeea, un mecanism internațional de consultare și comunicare în scopul recuperării peninsulei ocupate de Rusia în componența Ucrainei. La evenimentul care a reunit reprezentanți ai 46 de state a participat și Maia Sandu. Pe de altă parte, Federația Rusă este interesată să destructureze aceste tentative ale Ucrainei.

OBIECTIV: Narațiunile au scopul să zădărnicească dezvoltarea relațiilor dintre Chișinău și Kiev. Totodată, pe fundalul războiului ruso-ucrainean și a anexării Crimeii de către Rusia, se încearcă împiedicarea construirii unor platforme regionale de securitate între țările victime ale agresiunii ruse.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Cooperarea bilaterală dintre Chișinău și Kiev este foarte importantă pentru Republica Moldova și are un caracter complex. Chișinăul are nevoie de relații bune cu Kievul, deoarece dosarul moldo-ucrainean cuprinde mai multe chestiuni și probleme pe care trebuie să le rezolve cele două țări. Intensificarea dialogului poate aduce rezolvarea treptată a unor dosare după o perioadă de stagnare. Astfel, este falsă afirmația că relațiile cu Kievul sunt păguboase pentru Chișinău. În ceea ce privește Transnistria, încercarea de reglementare a acestui conflict declanșat tot cu sprijinul Rusiei în urmă cu trei decenii nu înseamnă că re-izbucnește războiul. Ucraina doar a dat semnale că înțelege situația din această regiune separatistă după ce a avut propriile probleme în est, în condițiile în care până atunci a tolerat și chiar a încurajat regimul de la Tiraspol, nerecunoscut de comunitatea internațională. Orice reglementare reală în Transnistria are nevoie și de suportul Ucrainei, în condițiile în care regiunea separatistă se află între aceasta și Nistru.

Totodată, relațiile bune dintre Chișinău și Kiev nu înseamnă că acestea sunt îndreptate împotriva Rusiei. Participarea președintei Maia Sandu la Summitul Platforma Crimeea nu înseamnă că Republica Moldova are o politică externă antirusească. Republica Moldova și Ucraina au interesul să stabilizeze securitatea regională, nu să o destabilizeze. După anexarea Crimeii și războiul din Donbas, Kievul și Chișinăul au o abordare mai apropiată față de problema transnistreană, dar acest lucru nu înseamnă o retorică anti-rusă. Federația Rusă a declanșat și susține conflictele și regimurile secesioniste din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și din Donbas, estul Ucrainei. Republica Moldova nu este interesată de deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă, dimpotrivă, noua guvernare s-a pronunțat pentru un dialog pragmatic și predictibil cu Moscova și în interesul cetățenilor.

Bruxellesul nu a declarat niciodată că Ucraina este un partener nesigur. Unul din principalele blocaje în relația cu Uniunea Europeană este corupția, iar lupta împotriva corupției este principala cerință a UE atât față de Kiev cât și față de Chișinău. Gradul înalt de corupție a dus la sistări de asistență financiară și a limitat capacitatea acestor țări să atragă investiții.     

SÂMBURE DE ADEVĂR: Relațiile dintre Chișinău și Kiev s-au intensificat datorită președintei Maia Sandu.

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Aceste narațiuni servesc interesului Kremlinului și partidelor proruse de la Chișinău.