Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi

Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi
© EPA-EFE/ANDREJ CUKIC  |   Mama jucătorului sârb de tenis Novak Djokovic, Diana, tatăl său Srdjan și fratele Djordje susțin o conferință de presă la Belgrad, Serbia, 6 ianuarie 2022.

Creștinii ortodocși din Serbia sărbătoresc astăzi Crăciunul, ceea ce înseamnă că mulți se adună să ia masa în familie. Este o bună ocazie pentru a se lansa în discuții despre politică, Covid sau vaccinare. Cu toate acestea, discuțiile despre vaccinare au căpătat o cu totul altă dimensiune mulțumită lui Novak Djokovic, principalul subiect de actualitate în Serbia și în toată lumea.

Djokovic, politicile Australiei și politica australiană

Chiar dacă Djokovic a primit permisiunea să participe la Australian Open fără să prezinte un certificat de vaccinare valid, ci în baza unei „scutiri medicale”, confirmate de două comisii independente, poliția de frontieră australiană nu l-a lăsat să intre în țară. Explicația oficială este că documentele pe care le-a prezentat nu întrunesc condițiile unei „scutiri medicale” în baza căreia persoanele nevaccinate pot obține o viză de ședere.

La finalul mai multor ore petrecute în „captivitate” într-un centru de carantinare pentru imigranți de pe aeroportul din Melbourne, a venit și decizia de a-l deporta pe Novak Djokovic din Australia. Poliția de frontieră i-a respins cererea de viză, care, conform Reuters, a fost acordată cel puțin altor trei jucători de tenis înscriși la Australian Open care prezentaseră aceleași documente și aceeași „scutire medicală”. Directorul Australian Open, Craig Tyley, a declarat că 26 de jucători nevaccinați au solicitat participarea la turneu, iar cererile lor au fost transmise sub protecția anonimatului unor comisii medicale independente, doar o parte din ei primind acceptul de participare.

Djokovic a făcut apel la Curtea Federală după ce viza i-a fost refuzată. La ora când a fost scris acest articol, el încă se mai afla în carantină într-o cameră de hotel, în așteptarea unei soluții judecătorești. Dacă apelul său va fi respins, Djokovic va fi deportat din Australia.

Într-o țară care a implementat  un regim dur de restricții și carantină timp de nouăsprezece luni din cauza pandemiei, presa a protestat în urma deciziei a două comisii medicale independente, prin care celui mai bun jucător din lume i s-a permis să participe la Australian Open în baza unei „scutiri medicale”, deși nu este vaccinat.

Premierul australian Scott Morrison a declarat anterior că criteriile prin care se face accesul în țară sunt aceleași pentru toată lumea și că Djokovic „va fi trimis înapoi acasă cu primul avion” dacă nu va face dovada că nu i se poate administra vaccinul din motive medicale. Ministerul de Interne a explicat că statul Victoria și organizatorii Australian Open pot permite unui jucător nevaccinat să ia parte la turneu, însă implementarea regulilor în baza cărora se acordă scutiri reprezintă atribuția guvernului federal, și că nu vor exista cazuri „excepții”.

The Guardian scrie că problemele lui Djokovic au devenit „epicentrul unei răfuieli politice între administrația federală a lui Scott Morrison și guvernul local al statului Victoria, condus de Daniel Andrews”.  După ce Novak Djokovic a postat pe rețelele de socializare „Idemooo!”, anunțând că a primit o „scutire medicală” și că și-a făcut bagajele, vestea deportării sale din Australia a zguduit opinia publică în Serbia.

Scandal uriaș în Serbia

În presa sârbă și în multe alte țări se vorbește despre o hărțuire rușinoasă și o umilință la care a fost supus cel mai bun jucător de tenis din lume, care încă nu a anunțat public dacă s-a vaccinat sau nu.

Reacțiile cetățenilor pe rețelele de socializare sunt împărțite: unii îl critică pentru că nu s-a vaccinat și că astfel a ajuns în situația asta, în timp ce alții critică autoritățile australiene, acuzându-le că sunt ostile jucătorului numărului unu la nivel mondial. Mai există și voci care îl critică atât pe Djokovic cât și abordarea autorităților australiene.

Oficialii sârbi au reacționat virulent vizavi de tratamentul la care a fost supus Djokovic la Melbourne: ministerul Afacerilor Externe l-a invitat la o discuție pe ambasadorul Australiei în Serbia, Daniel Emery, iar președintele Aleksandar Vucic a luat legătura cu Djokovic pentru a-i transmite un mesaj de susținere.

Premierul Ana Brnabic a declarat pentru Sky News că pentru ea este important ca jucătorul de tenis Novak Djokovic să fie transferat de la hotelul de imigranți în casa pe care a închiriat-o, unde poate sta în izolare până când autoritățile australiene iau o decizie finală referitor la solicitarea acestuia de a intra în țară.

Joi seara, Patriarhul Porfirie al Serbiei i-a transmis un mesaj de sprijin jucătorului de tenis, spunându-i că milioane de sârbi ortodocși se roagă pentru el. Relația specială pe care Djokovic o are cu Biserica este cunoscută în toată țara.

Numeroși politicieni sârbi și-au anunțat și ei sprijinul, iar mai mulți locuitori ai Belgradului s-au adunat în fața ambasadei Australiei, aruncând cu mingi de tenis în clădire.

„Crucificat precum Isus”

Ieri, familia lui Djokovic a susținut o conferință de presă la Belgrad, oferind detalii despre situația jucătorului. Tatăl lui Novak, Srdjan, le-a cerut cetățenilor să se adune în fața clădirii Adunării Naționale din Belgrad pentru a-și manifesta sprijinul față de jucătorul sârb.

Familia celui mai bun jucător de tenis din lume, Novak Djokovic, este de părere că decizia de a nu-l lăsa să intre în Australia a fost una exclusiv politică.

Fratele lui Novak, Djordje, spune că Novak a păstrat în permanență legătura cu Federația Australiană de Tenis în lunile precedente, iar „împreună au hotărât să facă o excepție pentru ca Novak și alți jucători de tenis să poată intra în Australia. Novak a prezentat același document pe care l-au prezentat și alți jucători de tenis care au intrat deja în țară, însă Novak a fost cel care a fost reținut la graniță și căruia i s-a interzis accesul”.

Când a ajuns la aeroport, poliția de frontieră l-a oprit și atunci a început hărțuirea, care poate fi numită o abatere diplomatică gravă împotriva unui sportiv care are și pașaport diplomatic emis de Republica Sârbă. A fost dus într-o cameră de izolare unde a fost interogat de poliția de frontieră. A putut comunica cu familia și echipa lui în primele 45 de minute, iar apoi s-a pierdut legătura. Telefonul i-a fost confiscat timp de trei ore și jumătate, după care i-a fost înapoiat într-o altă cameră de izolare, și aceasta folosită pe post de cameră de detenție la aeroport, spune Djordje Djokovic.

Tatăl lui Novak Djokovic și-a comparat fiul cu Isus Hristos, spunând că și Isus a fost crucificat, a supraviețuit și trăiește printre noi.

De asemenea, unchiul lui Djokovic a participat la conferința de presă, spunând că guvernul australian este șovinist și că tot ce s-a întâmplat reprezintă o obrăznicie.

„Este un moment greu pentru Novak, suntem mândri că suntem din Balcani. Abia așteptau ca Novak să nu poată participa ca să câștige ei turneul, este singura modalitate prin care pot câștiga”, a mai spus unchiul lui Novak.

Un simbol al viitoarelor confruntări politice

Decizia lui Novak de a nu dezvălui dacă este sau nu vaccinat a divizat încă o dată societatea între cei care i-au apărat dreptul de a nu se vaccina sau de a vorbi public despre acest subiect și cei care cred că, în calitate de cel mai bun jucător de tenis din lume, îi revine obligația să dea un bun exemplu și să îndemne cetățenii să se vaccineze. De asemenea, Djokovic a devenit un fel de simbol pentru unii adepți ai mișcării anti-vacciniste, care văd în el o victimă politică.

Cazul Djokovic implică însă ceva mai mult decât de a te poziționa în funcție de fractura dintre cei pro, respectiv anti-vaccinare. Mulți naționaliști din Serbia vor folosi acest incident pentru a confirma teoria conform căreia sârbii sunt victimele inechităților pe întreg mapamondul, și că degeaba respecți legea dacă ești sârb.

În zilele următoare, rămâne de văzut dacă Djokovic va reuși sau nu să intre în Australia, și dacă da, care vor fi consecințele asupra situației politice din această țară. Mai rămâne de văzut și dacă acest episod va afecta în vreun fel alegerile prevăzute pentru anul acesta în Serbia. În mod cert, Djokovic este genul de simbol cu a cărui imagine mulți politicieni vor dori să se asocieze pentru a avea un câștig.


Alte articole
După ce a flirtat cu Rusia, Republica Cehă revine la moștenirea lui Vaclav Havel

După ce a flirtat cu Rusia, Republica Cehă revine la moștenirea lui Vaclav Havel

Toți cei cinci membri ai coaliției în formare vorbesc într-un glas despre direcția pro-Vest a țării și revenirea la politica de promovare a drepturilor omului în lume.

De ce planurile energetice ale Kievului de pe Nistru pun în pericol Moldova și România

De ce planurile energetice ale Kievului de pe Nistru pun în pericol Moldova și România

Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.

Mișcarea de Nealiniere după 60 de ani: mai poate fi folosită de Serbia (și Rusia) pentru a-și promova politicile?

Mișcarea de Nealiniere după 60 de ani: mai poate fi folosită de Serbia (și Rusia) pentru a-și promova politicile?

O relicvă din perioada Războiului Rece, Mișcarea de Nealiniere încă mai este este văzută drept utilă de Serbia, una din membrele ei fondatoare, dar și de Rusia, o țară proaspăt acceptată cu statut de observator. Ambele încearcă să proiecteze soft power în rândul celor peste 130 de țări membre și observatoare ale organizației. Și ambele poate cer prea mult de la o mișcare care nu a reușit niciodată se devină o alternativă viabilă la polii de putere globali.

Vuk Velebit

07 Jan 2022
Vuk Velebit

Timp de citire: 7 min
  • Scandalul Djokovic trece dincolo de sport sau de politici sanitare. Este totodată un episod al disputelor politice interne ale Australiei și un pretext de victimizare pentru anti-vacciniști și naționaliștii sârbi.
  • Premierul australian Scott Morrison a declarat anterior că criteriile prin care se face accesul în țară sunt aceleași pentru toată lumea și că Djokovic „va fi trimis înapoi acasă cu primul avion” dacă nu va face dovada că nu i se poate administra vaccinul din motive medicale. Ministerul de Interne a explicat că statul Victoria și organizatorii Australian Open pot permite unui jucător nevaccinat să ia parte la turneu, însă implementarea regulilor în baza cărora se acordă scutiri reprezintă atribuția guvernului federal, și că nu vor exista cazuri „excepții”. The Guardian scrie că problemele lui Djokovic au devenit „epicentrul unei răfuieli politice între administrația federală a lui Scott Morrison și guvernul local al statului Victoria, condus de Daniel Andrews”.
  • Oficialii sârbi au reacționat virulent vizavi de tratamentul la care a fost supus Djokovic la Melbourne: ministerul Afacerilor Externe l-a invitat la o discuție pe ambasadorul Australiei în Serbia, Daniel Emery, iar președintele Aleksandar Vucic a luat legătura cu Djokovic pentru a-i transmite un mesaj de susținere.
  • Decizia lui Novak de a nu dezvălui dacă este sau nu vaccinat a divizat încă o dată societatea între cei care i-au apărat dreptul de a nu se vaccina sau de a vorbi public despre acest subiect și cei care cred că, în calitate de cel mai bun jucător de tenis din lume, îi revine obligația să dea un bun exemplu și să îndemne cetățenii să se vaccineze. De asemenea, Djokovic a devenit un fel de simbol pentru unii adepți ai mișcării anti-vacciniste, care văd în el o victimă politică. Cazul Djokovic implică însă ceva mai mult decât de a te poziționa în funcție de fractura dintre cei pro, respectiv anti-vaccinare. Mulți naționaliști din Serbia vor folosi acest incident pentru a confirma teoria conform căreia sârbii sunt victimele inechităților pe întreg mapamondul, și că degeaba respecți legea dacă ești sârb.
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
17 Jan 2022
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei

Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Jan 2022
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan

Criza din Kazahstan ar putea să îi convingă pe moldoveni, odată pentru totdeauna, că modelul propus în spațiul dominat de Rusia este unul falimentar și că trebuie să înceteze să oscileze între „vectorul estic” și cel occidental

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
10 Jan 2022
Bosnia: de la război, iar la război?
Bosnia: de la război, iar la război?

La 26 de ani de la încheierea războiului din Balcani prin acordurile de pace de la Dayton, Federația croato-musulmană Bosnia Herțegovina și Republika Srpska e pe cale să se rupă din nou.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
05 Jan 2022