Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Moștenirea Angelei Merkel în Balcanii de Vest

merkel
©EPA-EFE/ANDREJ CUKIC  |   Serbian President Aleksandar Vucic (R) and German Chancellor Angela Merkel (L) inspect the guard of honour during the welcoming ceremony in Belgrade, Serbia, 13 September 2021.

Angela Merkel a ghidat, ani de zile, politicile Berlinului – și ale UE – în Balcanii de Vest. Acum, când Merkel iese din scenă, regiunea este încă la ani distanță de integrarea în UE, iar unele dintre statele de acolo s-au îndepărtat de obiectivul declarat de a deveni democrații liberale consolidate.  

Abordarea lui Merkel: sprijin pentru „stabilocrații”

Cu aproape două săptămâni înaintea alegerilor generale din Germania, cancelarul Angela Merkel a plecat în Balcani într-un turneu de rămas bun. S-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vučić la Belgrad, iar a doua zi a mers la Tirana pentru o întrevedere cu premierii țărilor din Balcanii de Vest. Vizita lui Merkel a atras multă atenție, atât din partea publicului de acasă, cât și celui din străinătate, multă lume întrebându-se dacă politicile ei din Balcani au avut sau nu succes și la ce se poate aștepta această regiune după plecarea lui „Mutti”.

La finalul erei Merkel, multe țări din Balcanii de Vest au aceleași obiective și probleme: își doresc să fie membre cu drepturi depline în Uniunea Europeană, și în același timp se confruntă cu o groază de probleme pe plan intern, de la economii subperformante și corupție, la lipsa reformelor și tensiunile inter-etnice. În ultimii ani, Angela Merkel a promovat o politică în Balcani care pune interesele economiei germane și stabilitatea înaintea democrației. Stabilocrație este termenul folosit pentru sprijinul pe care democrațiile din Occident îl oferă regimurilor din țările de la periferie care folosesc practici nedemocratice, dar care totuși oferă o anumită stabilitate din punctul de vedere al politicilor interne și externe.

„Serbia și țările din Balcanii de Vest mai au de parcurs multe etape pentru a adera la Uniunea Europeană, însă obiectivul Germaniei este ca ele să facă exact acest lucru”, a declarat Angela Merkel la Belgrad în timpul unei conferințe de presă susținute împreună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić.

Integrarea Balcanilor de Vest ar fi un obiectiv de importanță geostrategică majoră pentru UE. Reticența capitalelor europene este folosită de superputeri precum Rusia, China sau de țările din Golf ca să-și mărească influența în regiune și să semene euroscepticism.

Politicile Germaniei și ale UE sunt astfel puternic reflectate în contextul de la nivel local, iar la ora actuală experții analizează cum se va traduce retragerea lui Merkel de pe scena politică pentru această regiune și dacă ne putem aștepta la schimbări majore. Germania nu este singurul partener economic important al Balcanilor de Vest, însă este o țară care are un cuvânt greu de spus în procesul de integrare europeană. La asta se adaugă cu siguranță legătura personală a cancelarului cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, care în multe rânduri a atras criticile acerbe ale opoziției.

Interesele Germaniei nu s-au schimbat în toți acești ani și ne putem aștepta ca ele să rămână neschimbate și în perioada următoare. Germania va fi în continuare interesată ca Balcanii de Vest să rămână o regiune stabilă, care nu generează probleme, ca ruta imigranților care tranzitează această regiune să fie ținută sub control și, în același timp, ca prezența economică a Germaniei în Serbia să se mențină la cote înalte.

Costurile pariului pe Aleksandar Vučić

Poate întrebarea cea mai importantă după plecarea Angelei Merkel este dacă și în ce măsură se va schimba atitudinea blocului comunitar față de Serbia, în special față de regimul lui Aleksandar Vučić. Multă lume în Serbia este de părere că Merkel a fost principala sursă de sprijin a lui Aleksandar Vučić în Uniunea Europeană și că astfel a fost destul de greu ca cineva să rivalizeze cu el pentru puterea politică în Serbia.

Merkel a apreciat abordarea constructivă a lui Vučić în dosarul Kosovo, precum și modul în care a gestionat criza migranților. Liderul sârb a subliniat în repetate rânduri că Merkel i-a întors favoarea susținând Serbia. Cu toate acestea, întrevederile lor s-au împuținat în ultimii câțiva ani, astfel că acest turneu de rămas bun poate fi văzut ca un semnal de sprijin fără echivoc acordat eforturilor de integrare europeană a Balcanilor de Vest.

Când Angela Merkel va părăsi fotoliul de cancelar, se va încheia o epocă de politici nu doar germane, ci și europene în privința Balcanilor. În cei 16 ani de mandat, s-au găsit diferite etape și strategii care au ghidat politicile cancelarului cu privire la Balcani. Vizitele ei la Belgrad pot fi interpretate ca etaloane ale acestor etape.

În timpul primei vizite din 2011, Merkel și-a retras sprijinul pentru președintele de atunci, Tadic, care la câteva luni după aceea a fost înlăturat de la putere. Vizita lui Merkel din 2015 a fost marcată de un sprijin puternic față de angajamentul președintelui de atunci, Nikolic, și a premierului Vučić, față de procesul de integrare europeană, după ce negocierile de aderare începuseră în 2015. Tot atunci s-a revitzalizat procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo, prin intermediul acordului semnat cu Bruxellesul în același an.

De atunci, la Berlin predomină ideea că numai președintele Vučić poate convinge cetățenii Serbiei că ar trebui să se ajungă la un compromis în dosarul Kosovo. Acordul ar presupune ca în schimbul eforturilor de soluționare a dosarului Kosovo, UE va tolera lipsa progreselor din domeniile democrației și statului de drept din Serbia. Acest tip de abordare nu a produs rezultate, și ar fi trebuit regândit în 2018, când a devenit clar pentru toată lumea că Vučić nu era chiar dispus să se așeze la masa negocierilor în dosarul Kosovo, așa cum s-a putut observa și din lipsa de comunicare internă pe acest subiect. Totuși, Merkel nu și-a schimbat strategia, motiv pentru care ultima etapă a politicii lui Merkel în privința Serbiei mai trenează până în ziua de azi, spre marele detriment al democrației din Serbia și credibilității Uniunii Europene.

Relații comerciale prioritare în devafoarea principiilor

Până nu demult, Merkel a rămas constantă din punctul de vedere al tacticilor persuasive folosite în Balcanii de Vest. Posibilitatea apartenenței la UE ar fi trebuit să fie atât de atractivă, încă să-i determine pe liderii politici din această regiune să facă anumite concesii – să rezolve anumite conflicte. Seria de relații personale ale cancelarului german ar fi trebuit să dea roade în cele din urmă. Astfel, sub influența Angelei Merkel, UE a ignorat din plin corupția galopantă, călcarea în picioare a sistemului justiției și presiunile asupra presei – doar ca să nu deranjeze partenerii politici.

Situația de azi din Serbia s-a înrăutățit față de acum câțiva ani, conform rapoartelor unor organizații internaționale privind starea democrației, statului de drept și libertății presei, care au fost limitate drastic. Rapoartele privind progresele înregistrate în domeniul integrării europene nu au subliniat niciodată deficiențele în termeni atât de răspicați, iar din decembrie 2019 nu a mai fost deschis niciun capitol de negociere. Pluralismul politic a dispărut după ultimele alegeri parlamentare din iunie 2020, când coaliția de guvernare a obținut o majoritate de 93% în Adunarea Națională a Serbiei, iar sistemul juridic, presa și așa-zisele instituții independente au fost acaparate de membrii SNS apropiați lui Vučić.

Cu toate acestea, există un element în raportul de activitate al cancelarului german care produce motive de îngrijorare mai mult decât altele: de la ultima ei vizită din 2015, guvernul sârb nu a implementat suficiente reforme în domeniul așa-ziselor „baze”, mai precis Capitolele 23 și 24 privind sistemul de justiție și drepturile și libertățile fundamentale.

Una peste alta, așa cum s-a mai văzut în cazul politicii externe a Angelei Merkel, strategia ei economică a avut sorți de izbândă, în timp ce strategia ei politică a fost sortită eșecului. În ultimii ani, companiile germane au investit aproximativ 3 milioane de Euro în Serbia și au creat 65.000 de locuri noi de muncă, ceea ce dovedește că Serbia a devenit o destinație atractivă, în special pentru furnizorii industriei auto din Germania. Cu toate acestea, se pare că situația nu este una sustenabilă pe termen lung, de vreme ce firmele germane se bucură de nenumărate beneficii acordate de autoritățile sârbe, însă în același timp își desfășoară activitatea într-un mediu de incertitudine juridică și în absența statului de drept.

Cea mai delicată problemă politică, de care Merkel însăși se face vinovată, este faptul că nu a avut niciodată pârghiile prin care să-l influențeze pe Vučić, din cauza relațiilor apropiate pe care cei doi le au în cadrul Partidului Popular European. Președintele Serbiei se folosește cu iscusință de toate posibilitățile care i se prezintă în calitate de omul cancelarului în Balcani și continuă să devalorizeze instituțiile și să amâne reformele la nesfârșit.

Viitorul relației Serbia – Germania

La ce ne putem aștepta pe viitor? În primul rând, cancelarul german s-a folosit de această vizită nu doar pentru a-și lua la revedere de la această regiune, ci și pentru a transmite un mesaj puternic vizavi de relația Serbiei cu Germania. Dacă Social-Democrații primesc funcția de cancelar, n-ar trebui să ne așteptăm la o schimbare dramatică a atitudinii Germaniei față de această regiune, pentru că orice guvern german va fi condamnat să coopereze cu reprezentanții aleși ai statelor balcanice. Cu toate acestea, ne putem aștepta la o retorică oarecum mai tăioasă vizavi de încercările repetate de acaparare a statului și de înăbușire a democrației, iar Germania poate va adopta o atitudine mai tranșantă și în chestiunea procesului de extindere a UE.

S-a putut vedea foarte clar că Balcanii de Vest nu au fost subiect de discuție în campania electorală din Germania, o soartă pe care au împărtășit-o mai multe subiecte ce țin de politica externă. Întrebarea dacă Germania își va menține prezența în Balcanii de Vest ar trebui să fie strâns legată de întrebarea dacă Germania își va asuma un rol mai activ în această regiune.

Carte recomandata
Alte articole
Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.

Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon

Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon

Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.

Vuk Velebit

28 Sep 2021
Vuk Velebit

Timp de citire: 8 min
  • La finalul erei Merkel, multe țări din Balcanii de Vest au aceleași obiective și probleme: își doresc să fie membre cu drepturi depline în Uniunea Europeană, și în același timp se confruntă cu o groază de probleme pe plan intern, de la economii subperformante și corupție, la lipsa reformelor și tensiunile inter-etnice. În ultimii ani, Angela Merkel a promovat o politică în Balcani care pune interesele economiei germane și stabilitatea înaintea democrației. Stabilocrație este termenul folosit pentru sprijinul pe care democrațiile din Occident îl oferă regimurilor din țările de la periferie care folosesc practici nedemocratice, dar care totuși oferă o anumită stabilitate din punctul de vedere al politicilor interne și externe.
  • Situația de azi din Serbia s-a înrăutățit față de acum câțiva ani, conform rapoartelor unor organizații internaționale privind starea democrației, statului de drept și libertății presei, care au fost limitate drastic. Rapoartele privind progresele înregistrate în domeniul integrării europene nu au subliniat niciodată deficiențele în termeni atât de răspicați, iar din decembrie 2019 nu a mai fost deschis niciun capitol de negociere. Pluralismul politic a dispărut după ultimele alegeri parlamentare din iunie 2020, când coaliția de guvernare a obținut o majoritate de 93% în Adunarea Națională a Serbiei, iar sistemul juridic, presa și așa-zisele instituții independente au fost acaparate de membrii SNS apropiați lui Vučić.
  • Așa cum s-a mai văzut în cazul politicii externe a Angelei Merkel, strategia ei economică a avut sorți de izbândă, în timp ce strategia ei politică a fost sortită eșecului.
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Michael Švec
Michael Švec
21 Oct 2021
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Oct 2021
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Oct 2021
Semne rele dinspre Orient
Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Oct 2021