Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Geopolitica vaccinurilor: Costisitoarea întoarcere către Răsărit a Ungariei

Orban
|   Viktor Orban vaccinat cu Sinopharm

După mai bine de un deceniu de dominare politică aproape totală pe plan intern, premierul maghiar Viktor Orban are parte de un an 2021 neobișnuit de dur. În luna ianuarie, nou-formata alianță a Opoziției Unite a înregistrat un ușor avans în fața partidului lui Orban, Fidesz, continuând să urce în sondaje. Pe 3 martie, Fidesz a fost nevoit să părăsească Partidul Popularilor Europeni din Parlamentul European unde s-a simțit ca acasă timp de peste douăzeci de ani. Acum, pe măsură ce tulpina britanică de coronavirus, extrem de infecțioasă, face ravagii prin țară, fiind responsabilă pentru 90% din noile infecții, Ungaria se află în mijlocul unui al treilea val devastator de Covid.

Pe fondul creșterii vertiginoase a cazurilor de Covid, Orban cere ajutorul Chinei și Rusiei

Încă din 11 noiembrie cetățenii unguri se supun unei interdicții stricte de circulație pe timpul nopții, între orele 20:00 și 05:00. Militarii efectuează patrule pe străzi, iar măștile de protecție sunt obligatorii în marile orașe. În ciuda acestor restricții dure, începând de luni, 22 martie, Ungaria se află în topul bilanțului de decese provocate de Covid pe cap de locuitor, cu 19,37 de decese la un milion de locuitori și aproximativ 200 de decese raportate zilnic. Presa afiliată guvernului Orban scrie că la ora actuală 11.276 de persoane sunt spitalizate în Ungaria, 1.340 dintre acestea aflându-se la terapie intensivă, iar numărul infecțiilor cu Coronavirus a ajuns la 188.525.

În acest timp, și cumva în mod absurd, țara se situează pe locul doi în UE ca rată a vaccinării. Aproape 1.6 milioane de oameni au primit deja prima doză de vaccin, reprezentând 16% din populație, potrivit responsabilei serviciului de sănătate publică din Ungaria, Cecilia Müller. Cu toate acestea, Orban, care declara încă din noiembrie că vrea alternative de vaccin din afara UE, pare să creeze premisele unui nou conflict cu Uniunea Europeană.

Esența problemelei constă în faptul că vaccinul rusesc Sputnik V și cel produs de China, Sinopharm, nu au fost aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului (AEM), spre deosebire de serurile Pfizer, Moderna și AstraZeneca, a căror administrare a fost autorizată pentru țările membre UE. Poziționarea către Est a lui Orban în căutarea de vaccinuri poate avea un impact major asupra „certificatului verde digital” anunțat de UE, deoarece Ungaria a încetat să specifice producătorul vaccinului pe certificatele eliberate persoanelor la momentul vaccinării. Fidesz rămâne neclintit în fața hotărârii UE, anunțând că „în baza principiului reciprocității, Ungaria nu va accepta certificatele provenite din țările care nu le acceptă pe cele ale Ungariei”. Apoi, pe 22 martie, Institutul Național de Farmacie și Nutriție (OGYEI) a autorizat alte două vaccinuri neaprobate de EMA, CanSino produs de chinezi și Covishield, dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford, Ungaria devenind astfel prima țară din lume care administreză șapte tipuri diferite de vaccin anti-Covid.

De la “Plecați acasă, rușilor” la calul troian al lui Putin

Orban, care în discursul său memorabil de la Băile Tușnad din 2014, dădea China și Rusia drept model pentru „a ne rupe de dogmele vest-europene...și a deveni mai competitivi în această mare întrecere globală”, e de mult timp acuzat că joacă rolul de „cal troian” al președintelui rus Vladimir Putin în interiorul UE. Ungaria nu numai că a lăsat controversata Bancă Internațională de Investiții să se mute cu sediul la Budapesta, ci și-a dat și acordul ca Rusia să finanțeze și să implementeze planurile de extindere a singurei centrale nucleare a Ungariei de la Paks. Premierul Ungariei încă nu a trebuit să plătească prețul electoral al schimbării sale radicale de poziție vizavi de fostul ocupant al Ungariei: începând cu discursul său celebru din 1989, când zicea „Plecați acasă, rușilor” și până la revenirea sa la putere în 2010, retorica anti-Rusia a fost pe placul lui Orban. Închiși în case, maghiarii încep acum să-și piardă răbdarea, mulți dintre ei având rezerve față de Sputnik V.

Poate că această latură tranzațională a relațiilor comerciale cu partenerii din afara UE e în favoarea lui Orban, dar aceste înțelegeri nu sunt întotdeauna o veste bună și pentru contribuabilii maghiari. Ungaria nu numai că a plătit de 50 de ori mai mult pe kilogram decât Germania la achiziția de ventilatoare și echipamente medicale din China anul trecut, dar distributorii săi de vaccin din Orient pot avea parte de tratament preferențial în schimbul dozelor de Sinopharm și Sputnik V promise. Pe 13 martie, compania feroviară de stat din Ungaria, MAV, a anulat o licitație pentru achiziția de vagoane ca parte a procesului de modernizare a liniei feroviare interurbane HEV din Budapesta. Portalul de investigații Direkt36 scrie că procesul de acordare a contractului în valoare de 550 de milioane de Euro început în această toamnă va fi acum relansat, după ce MAV a susținut că ofertele făcute de compania elvețiană Stadler împreună cu firma ei subsidiară din Polonia și de compania subsidiară din Italia a firmei franceze Alstom au fost prea mari. Acest lucru poate da mână liberă companiei rusești Transmashholding, care a câștigat un contract pentru furnizarea de vagoane de metrou pentru magistrala M3 din Budapesta într-o perioadă la fel de tulbure din 2015. „Acum, relațiile bune cu Moscova au o deosebită importanță pentru guvernul Orban prin prisma deciziei de a cumpăra vaccinul Sputnik V de la ruși”, mai scrie Direkt36.

Un înalt diplomat face PR pentru Sputnik V

În fața reticenței puternice a populației vizazi de vaccinul Sputnik V în luna decembrie – cel puțin un sondaj de opinie arăta că doar 7% din populație ar fi fost dornică să primească vaccinul rusesc – ministrul ungar de Externe, Peter Szijjártó spunea că „majoritatea cetățenilor unguri se vaccinează încă din copilărie cu vaccinuri de la ruși...toate vaccinurile noastre vin de la ei”. Afirmația este însă falsă, potrivit Amerikai Nepszava. Site-ul în limba maghiară cu sediul în Statele Unite amintește că, înainte de 1989, ungurilor le erau administrate vaccinuri ungurești, nu rusești, și niciunul din materialele folosite la fabricarea acestora nu era importat din Uniunea Sovietică. „Acum cincizeci de ani, procesul de certificare era diferit, iar Uniunea Sovietică, în ciuda tuturor ororilor dictaturii, era de o mie de ori mai demnă de încredere decât statul de tip mafiot al lui Putin. Comparația nu se justifică, chiar dacă Szijjártó ar fi spus adevărul. Însă Szijjártó minte”, scrie Amerikai Nepszava.

Confruntat cu suspiciuni atât acasă cât și în afară, Ministrul Szijjártó s-a dus în weekend la Moscova să ia apărarea guvernului (și a vaccinului Sputnik V). Înaintea interviului acordat postului de televiziune de stat Russia Today (RT) duminică, 21 martie, Szijjártó a postat o fotografie făcută vineri seara, când a fost vaccinat cu Sputnik V. Apoi, aceeași fotografie a fost postată pe pagina de Twitter a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia sâmbătă dimineață, împreună cu hashtag-ul #RussiaHelps. În seara următoare, postul internațional de televiziune al Kremlinului, RT, a publicat aceeași poză atașată unui articol intitulat „Ministrul de externe maghiar devine primul politician din UE care primește vaccinul rusesc Sputnik V, momentul fiind imortalizat de camerele video”.

În interviul pentru RT, Szijjártó s-a exprimat în termeni elogiatori la adresa vaccinului Sputnik V care îi fusese administrat cu două zile înainte. „Nu am simțit absolut nimic, nici în timpul vaccinării, nici după. Am făcut prima doză de vaccin vineri seara, și vă pot spune că până acum mă simt bine”, a mai adăugat el. „Peste 1.5 milioane de unguri s-au vaccinat deja, iar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu am fi luat decizia de achiziționare de vaccinuri din Orient. Pentru noi vaccinul nu e chestiune ideologică, ci se rezumă la salvarea de vieți omenești”, a adăugat oficialul maghiar, spunând că „o mare greșeală făcută în alte părți din Europa, ca să spunem așa, a fost transformarea vaccinurilor într-o chestiune ideologică”. În ciuda acuzațiilor repetate lansate de Szijjártó cum că UE ar folosi „standarde duble”, luni Ungaria a refuzat să se folosească de dreptul de veto în cadrul Comisiei Europene (CE) și a fost de acord cu introducerea de sancțiuni împotriva Chinei, Rusiei și Birmaniei pentru încălcăril grave ale drepturilor omului.

Între timp, pe tot parcursul lunii martie Sputnik V a fost promovat intens pe rețele de socializare precum Facebook și Twitter. Din ce în ce mai disperați, cetățenii unguri sunt aparent dispuși acum să se imunizeze cu acceste vaccinuri, în ciuda unei lipse generalizate de încredere și a complicațiilor care pot apărea pe parcurs în privința mobilității. Aproximativ jumătate din dozele anti-Covid administrate în Ungaria au fost fie seruri Sputnik V sau Sinopharm, iar țara se pare că va primi în jur de 700.000 de doze suplimentare de vaccin Sputnik V în următoarele două săptămâni, potrivit ministrului Szijjártó.

Cât despre motivul pentru care cifrele din Ungaria sunt printre cele mai mari din lume, în ciuda unei carantinări care durează încă de astă toamnă, într-o oarecare măsură acestea pot fi puse pe seama unei fisuri din cadrul sistemului. Dacă oamenii se adună în grupuri (sau călătoresc în afara țării) în scop profesional, atunci grupurile mai mari de zece persoane sunt permise, aceștia putând primi permisiune în scris de la angajator. Tendința ungurilor bogați și a lui Orban însuși de a specula orice vulnerabilitate din sistem poate explica, într-un fel, agonia prin care trece țara la ora actuală, în timp ce alții trag ponoasele. Un alt pas greșit a fost neadoptarea unor politici de telemuncă pentru numărul uriaș de angajați din sistemul administrativ, până într-un final când legea a fost modificată pe 5 martie, încurajând angaații din administrație care nu lucrează în prima linie de luptă împotriva coronavirusului să lucreze pe cât posibil de acasă.

Acordurile cu China vor costa Ungaria scump

În timp ce relațiile lui Orban cu partea rusească sunt bine-documentate, apropierea sporită a premierului maghiar de China a trecut în mare parte neobservată. Totuși, începând cu 2024 Budapesta urmează să găzduiască Fudan, primul campus unversitar chinez înființat în străinătate. Acestă măsură, dublată de construcția liniei feroviare de transport marfar de către chinezi, ce urmează să lege Budapesta de Salonic, va transforma capitala maghiară într-un centru EEC esențial pentru China. Astfel, Szijjártó nu a fost singurul politician Fidesz care „a încasat o lovitură pentru echipă”. Când prima tranșă de 550.000 de doze duble de vaccin cumpărate de la chinezi a ajuns în Ungaria la mijlocul lunii februarie, Sinopharm se situa pe ultimul loc în rândul preferințelor maghiarilor, după vaccinurile aprobate de AEM – Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca, vaccinul Sputnik V situându-se pe locul patru. În plus, un politician al partidului de opoziție Coaliția Democratică spune că prețul plătit de Ungaria pentru vaccinul Sinopharm este de 35 de ori mai mare decât costul de 2.5 dolari pentru serul AstraZeneca aprobat de AEM, ceea ce „amintește cu stupoare de ventilatoarele cumpărate de la chinezi care zac prin depozite prăfuite”. Când au apărut ulterior informații că un fost jucător de hochei al echipei Ferencvaros, fără nicio pregătire medicală, a fost folosit pe post de intermediar în realizarea tranzacției, partidului Fidesz i s-au adus noi acuzații de corupție cu privire la achiziția de vaccinuri.

Invocând o lipsă de informații despre Sinopharm, Asociația Națională Medicală din Ungaria (MOK) spunea la începutul lunii februarie că „nu poate, în deplină cunoștință de cauză, să recomande membrilor săi folosirea acestui produs”. Cu toate acestea, OGYEI a făcut abstracție de îngrijorarea exprimată de MOK, iar după ce 3,000 de voluntari plătiți s-au vaccinat cu cele două doze de vaccin, Ungaria a început să administreze vaccinul Sinopharm fără autorizarea AEM. Pe 28 februarie, pe pagina oficială a premierului Orban au fost postate mai multe fotografii de la vaccinarea acestuia, cu mențiunea „M-am vaccinat”. Orban le cerea cetățenilor maghiari să-și depășească rezervările vizavi de vaccinul chinez într-un filmuleț care a fost preluat de mai multe instituții media afiliate guvernului. „Fără vaccinurile de la chinezi și ruși, am avea mari probleme”, spunea el.

 

Carte recomandata
Alte articole
Nord Stream 2, ce rost mai are?

Nord Stream 2, ce rost mai are?

Proiectul conductei Nord Stream 2, prin care gazele rusești ar ajunge direct în Germania, pare să se fi împotmolit pe fondul opoziției tot mai puternice pe care o întâmpină. Chiar și dacă va fi finalizat, Nord Stream 2 s-ar putea dovedi inutil, dată fiind tranziția europeană spre surse alternative de energie.

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.

Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.

Daniel Nolan

25 Mar 2021
Daniel Nolan

Timp de citire: 10 min
  • După mai bine de un deceniu de dominare politică aproape totală pe plan intern, premierul maghiar Viktor Orban are parte de un an 2021 neobișnuit de dur. În luna ianuarie, nou-formata alianță a Opoziției Unite a înregistrat un ușor avans în fața partidului lui Orban, Fidesz, continuând să urce în sondaje. Pe 3 martie, Fidesz a fost nevoit să părăsească Partidul Popularilor Europeni din Parlamentul European unde s-a simțit ca acasă timp de peste douăzeci de ani. Acum, pe măsură ce tulpina britanică de coronavirus extrem de infecțioasă face ravagii prin țară, fiind responsabilă pentru 90% din noile infecții, Ungaria se află în mijlocul unui al treilea val devastator de Covid.
  • Orban, care declara încă din noiembrie că vrea alternative de vaccinare în afara UE, pare să creeze premisele unui nou conflict cu Uniunea Europeană. Esența problemelei constă în faptul că vaccinul rusesc Sputnik V și cel produs de China, Sinopharm, nu au fost aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului (AEM), spre deosebire de serurile Pfizer, Moderna și AstraZeneca, a căror administrare a fost autorizată pentru țările membre UE.
  • Orban, care în discursul său epic de la Băile Tușnad din 2014, dădea China și Rusia drept model pentru „a ne rupe de dogmele vest-europene...și a deveni mai competitivi în această mare întrecere globală”, e de mult timp acuzat că joacă rolul de „cal troian” al președintelui rus Vladimir Putin în interiorul UE. Ungaria nu numai că a lăsat controversata Bancă Internațională de Investiții să se mute cu sediul la Budapesta, ci și-a dat și acordul ca Rusia să finanțeze și să implementeze planurile de extindere a singurei centrale nucleare a Ungariei de la Paks. Premierul Ungariei încă nu a trebuit să plătească prețul electoral al schimbării sale radicale de poziție vizavi de fostul regim de ocupație din Ungaria: începând cu discursul său celebru din 1989, când zicea „Plecați acasă, rușilor” și până la revenirea sa la putere în 2010, retorica anti-Rusia a fost pe placul lui Orban.
  • În timp ce relațiile lui Orban cu partea rusească sunt bine-documentate, apropierea sporită a premierului maghiar de China a trecut în mare parte neobservată. Totuși, începând cu 2024 Budapesta urmează să găzduiască Fudan, primul campus unversitar chinez înființat în străinătate. Acestă măsură, dublată de construcția liniei feroviare de transport marfar de către chinezi, ce urmează să lege Budapesta de Salonic, va transforma capitala maghiară într-un centru EEC esențial pentru China.
Semne rele dinspre Orient
Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Oct 2021
Polonia: Should I Stay or Should I Go?
Polonia: Should I Stay or Should I Go?

Guvernul polonez amplifică conflictul cu Bruxelles, iar polonezii ies în stradă pentru a susține apartenența la UE. Dacă ne uităm însă mai îndeaproape la ce se întâmplă, pare că lucrurile nu sunt chiar așa de simple cum și-ar dori presa occidentală să fie.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
13 Oct 2021
Legea anti-oligarhică a Ucrainei: instrument de reformă sau armă politică?
Legea anti-oligarhică a Ucrainei: instrument de reformă sau armă politică?

Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege care țintește reducerea influenției oligarhilor asupra vieții politice. Legea apare într-un context în care partenerii Ucrainei atenționează Kievul că face prea puțin pentru a limita guvernarea informală de către grupurile oligarhice. Chiar dacă a fost adoptată, legea pare să fie mai degrabă un „window dressing” menit să sporească influența lui Zelenski care se pregătește să intre în competiție pentru un nou mandat. Nimeni nu cunoaște exact cine va fi pe lista oligarhilor care vor trebui să se supună rigorii noii legi și care vor fi implicațiile pe termen lung.

Leonid Litra
Leonid Litra
12 Oct 2021
Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei
Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.  

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
11 Oct 2021